FOTO Drăguş, Satul Zmeilor de la poalele Făgăraşului
0Anul trecut, Drăguşul, aflat la 90 de kilometri de Braşov, a fost desemnat cel mai frumos sat al anului. Localitatea, al cărei nume săsesc – Drackendorf – înseamnă satul zmeilor, păstrează tradiţiile vechi ale locului.
Cojocarul Dumitru Sofonea (77 de ani) este emblema satului Drăguş, din Ţara Făgăraşului. Este celebru în toată lumea şi a fost declarat anul acesta Tezaur Uman Viu – o titulatură acordată de UNESCO doar meşterilor care păstrează tradiţiile populare şi le povestesc tuturor. Nea Dumitru este printre ultimii oameni care mai cunosc tainele acestui meşteşug în România, iar pieptarele sale (n. r. – veste din piele, devenite simboluri ale satului) au făcut înconjurul lumii.
Dumitru Sofonea este cojocar de când se ştie, iar meseria este o tradiţie de familie. Toţi cei cinci copii ai lui au învăţat meşteşugul. Deşi are 77 de ani nu se lasă de meserie şi le împărtăşeşte tuturor celor care vor să-l asculte secretul măiestriei sale. „Lucrez de la cojocul ciobănesc până la pieptare şi tot felul de cojoace. Din clasa a II-a m-a pus tata la cusut. Fraţii mei lucrau la animale, eu, când veneam de la şcoală, coseam. Am material al meu personal aşa că cine nu are piei poate veni, că am eu. Am lucrat şi pentru ambasadori şi pentru alţi străini care au venit special la Drăguş pentru un cojoc“, a spus Sofonea. Toţi turiştii care ajung la Drăguş îi calcă pragul şi rămân impresionaţi de măiestria cojocarului.
I-a făcut cojoc regelui Mihai
Printre cei care cărora nea Dumitru Sofonea le-a făcut cojoace şi pieptare se numără regele Mihai, un copil al lui Tudor Arghezi care a fost chiar senator în Elveţia, Nicolae Ceauşescu, regina Elisabeta, principesa Margareta, părintele Cristian Pomohaci, Ion Ţiriac, dar şi ambasadori, şefi de stat şi de guvern români şi străini. Cojoacele lui se vând cu preţuri cuprinse între 2.500 şi 3.500 de lei, iar confecţionarea lor durează între două-trei săptămâni şi chiar două luni, în funcţie de modelul cusut pe piele.
„Lui Nicolae Ceauşescu i-am făcut un pieptar prin anii ’70. Îmi aduc aminte că au venit de la partid şi m-au pus să fac. Voiau să i-l dea cadou şi au ţinut să-l fac în culorile Drăguşului, mov cu roşu. Lui Ion Ţiriac i-am făcut acum trei ani un cojoc lung până la pământ, de 1,95 metri, cu guler lat şi o căciulă pentru vânătoare. A venit personal să îl ia şi mi-a plătit 3.500 de lei. I-a plăcut foarte mult cum am lucrat. A ştiut să-mi aprecieze munca. M-a întrebat cât am lucrat şi i-am spus că trei săptămâni. Mi-a dat exact atât cât trebuia, fără să fie nevoie să îi spun eu preţul“, povesteşte Dumitru Sofonea.
Cojoacele lui nea Dumitru au ajuns şi piese de muzeu. Şi nu oriunde, ci tocmai în Marea Britanie. „O directoare de la un muzeu din Anglia mi-a cerut câteva exemplare pentru o colecţie şi a fost chiar şi la noi acasă pentru a se documenta cu privire la modul cum se lucrează“, povesteşte cojocarul.
Pieptarele sale sunt purtate şi în ţară de mai multe ansambluri populare, cum ar fi Ansamblul Făgăraşul de la Casa Municipală de Cultură din Făgăraş, pentru care a lucrat acum mai bine de 40 de ani, dar şi ansambluri din Maramureş, Braşov, Galaţi, Bucureşti. Bineînţeles că şi ansamblul de dansuri populare din Drăguş are portul făcut de Dumitru Sofonea. Acum, cojocarul lucrează de zor două pieptare pentru o profesoară din Franţa care a anunţat că va veni să le ia la sfârşitul lunii.
Cel mai frumos sat din România
Cojocarul Dumitru Sofonea nu este singura atracţie a Drăguşului. Satul braşovean a fost declarat anul trecut Cel mai frumos sat din România, într-o competiţie organizată de Asociaţia Cele mai frumoase sate din România şi o companie aeriană. Au fost selectate 10 sate din toată ţara, iar Drăguşul a câştigat. Istoria, atracţiile Drăguşului şi o galerie foto au fost fi incluse într-o broşură şi vor fi văzute de peste un milion de turişti care merg cu avionul.
„Faptul că am câştigat competiţia a ajutat. Am putut merge şi la târguri de turism din ţară. Avem propriul stand prin care promovăm Drăguşul. Avem turişti din toată lumea, dar şi din România. Ne bucurăm că vin la noi pentru că avem ce să le arătăm“, a spus Elena Nemeş, cea care se ocupă de promovarea turismului în Drăguş.
Turiştii pot vedea la Drăguş, la pas, casele vechi specifice Ţării Făgăraşului, biserica din secolul al XVIII-lea, dar şi cea mai veche moară cu pietre din zonă. În plus, sătenii oferă şi cazare în casele lor. În cel mult două săptămâni, toate casele vor avea la poartă pancarte din lemn, iar cazarea se va face într-un mod inedit. Turistul merge la Centrul de Promovare Turistică din localitate, aici i se dă adresa şi apoi caută singur locul de cazare, fapt care îi dă pobilitatea să descopere satul şi peisajul. O cameră costă 50 de lei pe noapte. În gospodăriile ţăranilor, turiştii pot gusta preparate tradiţionale şi pot participa la muncile din casă dacă doresc, se pot plimba cu căruţa şi pot hrăni animalele. În Drăguş, există şi o pensiune, iar cazarea costă 90 de lei camera pe noapte.
Vizitatorii iubitori de munte pot face drumeţii în Munţii Făgăraşului. Există un traseu marcat care duce până la Coliba lui Remus (denumită după un cioban), la 1.650 de metri înălţime. Aici există un refugiu amenajat şi se poate înnopta.
Noutăţi din această toamnă
Din această toamnă, la Drăguş se va deschide Muzeul Etnografic. Primăria a primit o finanţare europeană de 100.000 de euro pentru amenajarea unui muzeu în care să fie prezentate tradiţiile satului. „Muzeul va fi într-o casă de la 1800 care acum este reabilitată. Muzeul se va numi «Dimitrie Gusti», care este considerat un fiu spiritual al satului. Aici, turiştii vor putea vedea imagini şi documente vechi ale Drăguşului. În şură va fi un atelier de creaţie unde vizitatorii pot vedea obiceiurile satului. Vom aduce aici pe cojocarul satului, un potcovar, dar şi femei din sat care vor ţese şi vor picta pe sticlă. Turiştii vor putea învăţa obiceiurile noastre. Va fi şi o fermă unde copiii pot vedea animalele domestice“, a mai spus Elena Nemeş.
Labirintul din lanul cu porumb
Turiştii care ajung la Drăguş pot vizita labirintul din lanul de porumb. Aici, poveştile şi basmele populare prind viaţă, şi pe aleile înguste vă puteţi întâlni cu Ileana Cosânzeana, Făt Frumos, Zmeul sau cu Baba Cloanţa. Labirintul Poveştilor de la Drăguş este un ecoparc într-un lan de porumb prin care îţi poţi croi drum doar dacă ai cultură generală. Se întinde pe trei hectare, iar o călătorie prin labirint se transformă într-o aventură fascinantă în lumea poveştilor.
Labirintul constă într-o reţea de alei, trei piaţete şi o piaţă circulară amenajate în interiorul lanului. La intersecţia aleilor, există indicatoare cu câte o întrebare despre cultura generală rurală. Fiecare întrebare are două sau mai multe variante de răspuns. Sub fiecare răspuns se află câte o săgeată, iar răspunsul corect indică direcţia cea bună a drumului. Labirintul se deschide în luna august şi poate fi vizitat până în luna octombrie. Intrarea este liberă.
Pionierul satelor din România
Satul Drăguş a devenit cunoscut încă din 1929 şi a devenit practic emblema tuturor satelor româneşti. „Atunci, o echipă de 80 de specialişti conduşi de profesorul Dimitrie Gusti au realizat la Drăguş prima serie de monografii rurale, primele campanii de cercetare experimentală şi primele 12 cărţi referitoare la viaţa socială a satului din România, dar şi primul film documentar sociologic din lume. Atunci, Drăguşul nu devenea numai cel mai studiat sat din ţară, ci şi cel mai reprezentativ sat românesc în lume. Tot atunci a fost culeasă şi melodia care avea să devină mai târziu «Cine iubeşte şi lasă» a MarieiTănase“, spune Nicolae Marghiol, preşedintele Asociaţiei Cele mai frumoase sate din România.
Tradiţii din moşi-strămoşi şi aventură modernă
Oamenii din Drăguş au păstrat din moşi-strămoşi această o sărbătoare care semnifică încheierea anului agrar şi care se celebrează în fiecare an în weekendul de după Sfânta Maria. Sărbătoarea „Buzduganului“ este un obicei popular vechi al locului, unul de mulţumire către Dumnezeu. Din cele mai frumoase spice se face un buzdugan, în formă de cruce dublă, care este împodobit cu beţe. Acesta este purtat până în sat, iar purtătorii lui sunt stropiţi cu apă. Tinerii se adună la biserică şi apoi pornesc prin sat însoţiţi de lăutari. La fiecare poartă, bătrânele, îmbrăcate în port popular, ies la porţi şi se alătură tinerilor. Până la ieşirea din sat, alaiul devine tot mare.
Când toată adunarea ajunge la casa stăpânului clăcii (se alege în fiecare an, ca un vătaf), buzduganul este pus pe masă de secerătorul care l-a purtat, iar gazda îl va pune la loc de cinste pentru anul următor. Apoi se dă semnalul începerii petrecerii, care ţine până în zori.
Pârtie de schi şi Aventura parc
Drăguşul oferă şi distracţii moderne turiştilor care ajung în zonă. Vara, vizitatorii se pot distra la Aventura Parc, deschis în acest an de un investitor privat. Parcul este situat în mijlocul pădurii şi îi aşteaptă pe turişti să exploreze traseele la înălţime, să se dea cu tiroliana şi să înveţe tainele tirului cu arma sau cu arcul. Turiştii care folosesc panoul de căţărare, parcurg traseele la înălţime sau aleg tiroliana vor plăti 15 lei.
Cei care vor să deprindă tirul cu arma vor plăti între 10 şi 30 de lei, în funcţie de numărul de bile folosite. Cei care aleg tirul cu arcul vor plăti 15 sau 25 de lei, în funcţie de numărul de săgeţi folosite. Un tur de 30 de minute la minigolf costă 25 de lei.
Iarna, turiştii pot schia la Drăguş. Aici a fost inaugurată o pârtie în 2009, pentru care s-au investit un milion de euro. Aceasta este de talia Pârtiei Bradul din Poiana Braşov, cu aceleaşi dotări, însă cu costuri mult mai scăzute. Domeniul schiabil este dotat cu telescaun, tunuri de zăpadă şi chiar şi instalaţie de nocturnă. Cei care nu au schiurile la ei nu trebuie să îşi facă probleme, deoarece există şi un centru de închirieri, unde preţul pentru un echipament complet variază între 30 de lei, pentru adulţi, şi 20 de lei, pentru copii. Totodată, pentru patru urcări cu teleschiul, turiştii nu trebuie să scoată din buzunar decât 10 lei. Cazarea este mult mai ieftină decât în staţiunile renumite. Puteţi găsi o cameră dublă la pensiune cu doar 90 de lei pe noapte. În plus puteţi evita aglomeraţia din marile staţiuni.
Cum ajungem la Drăguş
Comuna Drăguş este situată la poalele Munţilor Făgăraş, la 24 de kilometri de municipiul Făgăraş şi la doar nouă kilometri de Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Accesul se face pe E68 dinspre Făgăraş spre Sibiu.
Drăguşul este un sat enigmatic ale cărui poveşti se pierd în negura timpului. Oameni liberi până în secolul al XIV-lea, drăguşenii şi-au inspirat numele satului din legendele Ţării Făgăraşului, legende cu draci, zmei sau balauri. Chiar denumirea săsească a localităţii,
Drackendorf, înseamnă satul zmeilor.
Se spune că localnicii erau mari povestitori şi inventau tot felul de legende menite să sperie cotropitorii. Oamenii spuneau că, noaptea, zmeii şi balaurii îi vor ucide pe cei care vor încerca să intre neinvitaţi în sat. În plus, se spune că dracii îi luau pe cei care încercau să fure.
Astăzi, Drăguşul este un sat cu peste 2.000 de suflete, cochet, curat, care a ştiut să păstreze neatinse tradiţiile româneşti autentice. Casele vechi au fost recondiţionate, dar nimic din arhitectura specifică Ţării Făgăraşului nu a fost distrus. Toate casele au pe faţadă o cruce, un semn despre care se spune că protejează familia şi aduce noroc.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
