Ce deosebea Şirul Profesorilor de Şirul Hoţilor, două străzi cu case de lux, construite la Braşov în urmă cu un secol
0
În urmă cu un secol, la Braşov apărea Şirul Profesorilor, o stradă cu vile de lux în care locuiau personalităţile oraşului. Astăzi este strada Gheorghe Baiulescu
Şirul Profesorilor şi Şirul Hoţilor erau, în urmă cu aproape un secol, două străzi din Braşov care aparţineau a două lumi diferite. Şi aceasta nu pentru că locuitgorii de pe aceste două străzi ar fi fost, neapărat, unii profesori şi alţi hoţi, dar veneau din două lumi diferite şi lucrul acesta era vizibil şi atunci, prin obiceiurile locatarilor, cât şi acum, prin arhitectura clădirilor.
La finalul Primului Război Mondial, locul pe care se află astăzi strada Gheorghe Baiulescu (situată chiar lângă Poarta Şchei) era un teren viran, folosit ca zonă liberă pentru tragere, un fel de poligon de tir.
Marea Unire din 1918 a adus multe schimbări în societate, astfel că o sumedenie de profesori, avocaţi, militari, scriitori şi un ministru şi-au construit case pe şirul care astăzi poartă numele de strada Baiulescu. În oraş era cunoscut drept Şirul Profesorilor, spre deosebire de strada Nicolae Iorga de astăzi, unde locuiau oameni cu bani veniţi din sudul ţării şi care avea supranumele de Şirul Hoţilor.
Istoricul Thomas Şindilariu a studiat povestea locului şi spune că vorbeam la acea vreme de o societate bine aşezată. „Atunci se câştiga ca dascăl, piramida societăţii era sănătoasă, cei care erau profesori bine pregătiţi şi educau generaţiile viitorului puteau să-şi permită din veniturile lor case reprezentative”,a explicat istoricul braşovean.
Marea inflaţie de după Marea Unire
Thomas Şindilariu spune că nu era uşor la acea vreme să construieşti o vilă, mai ales că averile românilor din Transilvania au ajuns să valoreze doar un sfert din cât făceau înainte de Marea Unire, deoarece în 1918 pentru un leu primeai două coroane, iar după unire trebuia să dai doi lei pentru o coroană.
Astăzi, la numărul 2 de pe strada Baiulescu este sediul Forumului Democrat German şi al ziarului Karpaten Rundschau, dar, de-a lungul timpului, aici a funcţionat o şcoală. La numărul 1 este Casa Junilor, la jumătatea străzii se află Casa Memorială Ştefan Baciu, iar în capătul străzii este un cimitir în care este înmpormântat, printre alţii, Andrei Mureşianu, autorul versurilor Imnului de Stat al României.
Pe lângă personalităţile care au trăit pe această stradă, în cimitirul Bisericii Sfânta Parascheva, situat în capătul străzii, se află rămăşiţele pământeşti ale altor nume importante din istoria Braşovului, prezentate de preotul paroh. „Am putea începe cu Andrei Mureşianu, cu Sextil Puşcariu, cu toată familia Baiulescu, începând de la protopopul Baiulescu şi de la fiii lui, unul din ei fiind primul primar şi primul prefect al oraşului şi chiar alte personalităţi, cu deosebire de pe plan cultural”, a enumerat preotul Florin Gârlonţea.
Un nonagenar îşi aminteşte de copilăria de aici
Una dintre case a aparţinut familiei fostului director al Colegiului Naţional Andrei Şaguna, Vasile Neguţ. Fiul acestuia, Doru Neguţ, astăzi nonagenar, îşi aminteşte de copilăria petrecută pe această stradă.
„Casa a fost construită între 1931 şi 1932, dar tata era pe atunci director al Colegiului Şaguna şi avea mandat până în 1935. Funcţia însemna că are cazare şi masă la actualul Liceu Pedagogic, astfel că ne-am mutat abia după 3 ani de când a fost terminată. Îmi amintesc că săream gardurile împreună cu ceilalţi copii, iar părinţii noştri erau disperaţi că trecem de la unii la alţii peste gard şi nu prin stradă. Am crescut împreună cu mari personalităţi ale Braşovului şi chiar ale României pe această stradă cu case deosebite”, îşi aminteşte Doru Neguţ.
În schimb, despre cei sosiţi în aceeaşi perioadă pe strada Nicolae Iorga, pe atunci Şirul Hoţilor, îşi aminteşte că vara umblau desculţi, deea ce îi mira foarte tare pe braşoveni.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Delegaţia Parlamentului ucrainean, impresionată de condiţiile oferite de Braşov refugiaţilor
Se încarcă comentariile...
