Adolescenţii răspund şi ei în faţa legii. De la ce vârstă se întâmplă şi care sunt cele mai frecvente infracţiuni pentru care sunt condamnaţi
0
Într-o campanie de prevenire, poliţiştii braşoveni atrag atenţia că şi adolescenţii răspund în faţa legii, pentru mai multe fapte penale
Legislaţia din România pedepseşte faptele ilegale comise de orice persoană încă de când aceasta împlineşte vârsta de 14 ani. Există şi cazuri în care adolescenţii nu cunosc unele aspecte legale pe care le încalcă, motiv pentru care poliţiştii braşoveni fac unele precizări în legătură cu infracţiuni mai frecvente.
„Dacă pune o simplă piedică sau îmbrânceşte pe cineva, fapta se numeşte lovire sau alte violenţe atunci când cel lovit suferă o vătămare.
Dacă mai mulţi copii se lovesc reciproc, fapta se numeşte încăierare şi vor fi traşi la răspundere toţi participanţii!
Când un bun este luat de la o persoană fără voia acesteia fapta se numeşte furt, chiar dacă bunul a fost returnat după ce proprietarul a sesizat dispariţia lui sau dacă a fost înapoiată contravaloarea bunului sustras.
La fel, fapta este furt dacă este sustras un produs de pe un raft şi se părăseşte magazinul fără a achita costul său.
Dacă o persoană primeşte de la un coleg un telefon mobil pentru a se juca sau pentru a efectua un apel şi refuză să îl returneze fapta este furt.
Dar, dacă, pentru a obţine sau pentru a păstra un bun încredinţat de cineva, se folosesc ameninţări sau acte de violenţă, se comite infracţiunea de tâlhărie”, a precizat agent principal Nadia Olaru, purtător de cuvânt IPJ Braşov.
Se cunosc şi cazuri în care minori au fost implicaţi şi în alte infracţiuni. Poliţiştii le explică şi pe acestea, pentru ca adolescenţii să nu fie atraşi în astfel de fapte.
„Dacă cineva primeşte spre păstrare bunuri despre care ştie că sunt obţinute în urma unei infracţiuni sau că au fost folosite pentru săvârşirea acesteia, fapta constituie infracţiunea de tăinuire iar cel ce ascunde bunurile este considerat complice la infracţiunea comisă şi va suporta aceleaşi consecinţe legale ca şi autorul.
Dacă unei persoane i se produce o stare de temere, fiind ameninţată cu o agresiune, fapta comisă constituie infracţiunea de ameninţare.
Dacă cineva ameninţă o persoană cu bătaia sau cu postarea unor fotografii sau informaţii pe internet în schimbul unor bunuri sau sume de bani, fapta constituie şantaj.
Dacă o persoană este urmărită, primeşte apeluri şi mesaje anonime menite să îi provoace temere, fapta săvârşită împotriva acesteia este hărţuirea”, a mai explicat reprezentanta Poliţiei Braşov.
Noul Cod Penal reglementează sistemul de sancţionare a minorilor. Acesta este alcătuit din măsuri educative care pot fi neprivative de libertate, însă pot fi privative de libertate, în cazul comiterii de fapte grave sau în mod repetat.
Vă mai recomandăm:
Protestatar anti-Covid din Braşov, ajuns în spital: „Luaţi în considerare vaccinul!“
Se încarcă comentariile...
