Mâncare în stare cât mai naturală

Dieta cu alimente crude nu este nouă, dar de-abia acum a prins avânt şi în România. Promotorii alimentaţiei raw food au devenit mai vizibili, la fel şi evenimentele dedicate acesteia. Ideea din spatele alimentaţiei raw este ca oamenii să adauge în dieta zilnică, chiar şi lângă mâncarea gătită, cantităţi mari de hrană vie, de origine vegetală.

Ligia Pop (31 de ani) prepară tort de frişcă şi ciocolată, tort de ciocolată cu mentă sau zacuscă fără a utiliza focul.

Citiţi şi:

Campanie „Adevărul de Seară" Ştii ce bei?Află ce chimicale se ascund în banalul suc

Ligia este adepta unuia dintre cele mai „noi" stiluri în materie de alimentaţie: raw food - consumul de alimente crude. Acest regim nu exclude total mâncarea gătită, dar aproximativ 75-80% din ceea ce se consumă este mâncare în stare naturală. Restul este gătit vegetarian - supe de legume, preparate făcute la o temperatură sub 40 de grade Celsius, pe o perioadă mai lungă, la aburi, la cuptor în vase de lut sau de ceramică.

Variat, nu doar cu salate

Deşi a fost dintotdeauna preocupată de o alimentaţie sănătoasă, abia în 2008 a descoperit alimentaţia raw vegan. „Pe parcurs ce aprofundam, realizam cât de importantă este hrana vie pentru buna funcţionare a corpului. Mulţi se gândesc imediat la salate, morcovi şi mere. Însă se pot consuma varietăţi de nuci - toate înmuiate în prealabil -, seminţe germinate şi crescute în vlăstari, legume rădăcinoase şi frunzoase, bogate în clorofilă, uleiuri naturale presate la rece, alge marine, cacao sau carob (roşcovă), fructe şi legume uscate.

Cu toate se pot face variaţii şi combinaţii deosebite şi gustoase", povesteşte Ligia. Licenţiată în muzică la Universitatea de Arte „George Enescu" din Iaşi şi profesoară de pian, ea este raw vegan chef (bucătar specializat în preparate vegane fără foc), dar şi autoarea cărţii de bucate „Reţete vegane fără foc".

Nu e un stil chiar atât de nou

Alimentaţia raw este susţinută de cei care o văd ca pe o formă de menţinere a sănătăţii, un fel de medicină alternativă, dar şi de cei care o consideră o alegere la modă - multe vedete, printre care actriţele Demi Moore şi Angela Bassett, au adoptat acest regim. Cei mai mulţi totuşi încep acest stil de alimentaţie după ce au suferit de o boală cronică sau de obezitate.

Ligia susţine şi ea calităţile curative pe care le au alimentele în stare crudă. „Pentru cei care vor să se vindece de boli de toate felurile, institutele de sănătate gen Hippocrates din Florida (unde a făcut şi Ligia cursuri despre alimentaţia raw, n. red.), sau Institutul Gerson din Europa şi SUA, care au experienţă de peste 60 de ani în tratarea diverselor afecţiuni prin hrana vie complexă, recomandă un regim 100% vegetal, lipsit de orice fel de zahăr, chiar şi în forma cea naturală", explică ea.

În România s-a auzit de hrană vie încă din 1950, prin intermediul Elenei Niţă Ibrian, care se pare că a reuşit să se vindece de cancer prin acest fel de alimentaţie, dar care includea şi lactatele, spune Ligia. „A scris cărţi diverse de reţete pe această temă, iar acestea se pot găsi în librării", adaugă ea. De altfel, există multe alte volume legate de acest subiect (Ligia a publicat deja una, iar cea de-a doua este în pregătire), dar şi site-uri şi evenimente diverse. Ligia face şi demonstraţii culinare, inclusiv pe site-ul propriu (www.ligiapop.com) şi a organizat un târg raw vegan la Bucureşti - planifică încă două, unul în această primăvară şi unul în jurul datei de 10 octombrie, Ziua Internaţională Raw Food.

Înlocuieşte chimicalele cu produse sănătoase

Ligia a observat însă că oamenii se sperie puţin atunci când aud de raw food. „Vreau să încurajez oamenii să încerce reteţele raw, nu să-i descurajez din prima. Vreau din toată inima să-i ajut să înţeleagă că poţi să consumi preparate raw chiar dacă mănânci gătit şi că trebuie să înlocuiască cât mai multe din dulciurile chimice pe care le mănâncă săptămânal cu dulciuri sănătoase şi pline de vitamine, nu de E-uri", spune Ligia.

Ea subliniază şi beneficiile pe care le are acest tip de alimentaţie: superioritatea ei nutriţională - conţinutul ridicat de nutrienţi regăsit în crudităţi, dar şi vitamine, minerale, proteine şi enzime (sunt tot proteine, dar au roluri specifice în corp).

„În bucătăria raw vegană, alimentele nu sunt pregătite la peste 40 de grade Celsius, şi asta înseamnă că enzimele din ele sunt intacte şi gata să ne ajute în orice reacţie chimică din corp, cât şi în protejarea şi lupta împotriva bolilor. Şi fiindcă restul moleculelor din mâncarea vegetală sunt intacte, sunt de 100 de ori mai uşor de asimilat şi nu suprasolicită ficatul, fierea şi pancreasul, aşa cum se întâmplă cu cele animale", spune Ligia. De asemenea, vegetalele conţin cei opt aminoacizi esenţiali pentru corp.

Cu ce schimbă mâncarea prepararea termică?

Prepararea termică modifică structura unora dintre moleculele ce alcătuiesc alimentele, descompune unele dintre substanţe, determină apariţia altora, facilitând anumite reacţii chimice, spune medicul Şerban Damian, nutriţionist sportiv la Centrul de Nutriţie Superfit.

Unele dintre aceste fenomene pot duce la apariţia unor substanţe nocive pentru organism, însă lucrurile nu trebuie duse la extrem, completează acesta. Există însă posibile probleme ce apar în procesul de gătire:

1 Nitrozaminele, care apar în alimentele conservate prin sărare şi afumare, sunt legate de apariţia cancerului de colon şi de stomac;

2 Hidrocarburile aromatice heterociclice, care se găsesc şi în fumul de ţigară, apar şi prin gătire; sunt substanţe cancerigene;

3 Aminele heterociclice (HCA) sunt substanţe care cresc riscul de cancer, în special la nivelul tubului digestiv. Ele apar în carne, însă doar atunci când temperatura de gătire depăşeşte 100 de grade Celsius;

4 Gătitul la microunde ar reduce cantitatea de antioxidanţi din legume, mai mult decât alte metode de gătire, precum şi vitamina B12 din carne (cu 30-40%);

5 Produşii finali de glicare avansată (AGE) apar şi prin tratarea termică a alimentelor. Multe celule din corp, aflate în organe precum plămânii, ficatul, rinichii sau vasele de sânge periferice, au receptori pentru AGE, iar când aceştia se leagă conduc la boli cronice inflamatorii ce au legătură cu diabetul.

6 Acrilamida este o substanţă ce apare în alimentele ce conţin amidon, cum ar fi cartoful, atunci când sunt gătite prin prăjire, coacere sau pe grătar; influenţează dezvoltarea cancerului endometrial şi ovarian;

7 Gătirea la temperaturi mari (150-200 de grade Celsius) reduce digestibilitatea proteinelor şi distruge fitonutrienţii din legume şi fructe, care sunt factori de protecţie împotriva bolilor.

Totuşi, spune Şerban Damian, toate acestea reprezintă motive pentru a introduce în regimul nostru alimentar cât mai multe alimente proaspete, în stare crudă, însă nu un îndemn pentru a mânca numai mâncare negătită.

O idee bună, dar nu în mod excesivâ

Oamenii de ştiinţă au păreri diferite în ceea ce priveşte alimentaţia raw. Într-un articol publicat de cotidianul „The New York Times",
David Klurfeld, profesor de nutriţie la Universitatea de Stat Wayne din Detroit, SUA, spune că ceea ce susţin cei care practică acest regim nu are o bază ştiinţifică. În afara faptului că dă gust mâncării, gătitul o sterilizează. Căldura „denaturează" proteinele din mâncare, ceea ce duce şi la o digestibilitate mai bună. „Pentru cei mai mulţi, a mânca ocazional crudităţi este o idee foarte bună. Dar nu ca stil de viaţă.

M-ar îngrijora lipsa de vitamina B12, care se găseşte doar în produsele de origine animală", spune Marion Nestle, profesor de ştiinţe ale mâncării la Universitatea din New York.

Nu trebuie dus la extrem

„Nutriţia nu este o ştiinţă exactă. Orice abordare are susţinători şi oponenţi, fiecare venind cu argumentele lor, mai mult sau mai puţin corecte şi susţinute ştiinţific", spune Şerban Damian, nutriţionist sportiv la Centrul de Nutriţie Superfit.

Acesta încurajează consumul de legume şi de fructe, dar spune că acesta nu trebuie dus la extreme. „De sute de mii de ani, oamenii îşi prepară termic hrana, iar acest lucru a avut o influenţă importantă asupra evoluţiei noastre ca specie. Chiar dacă strămoşii noştri de acum 250.000 de ani mâncau doar hrană crudă, între timp organismul nostru s-a adaptat la un alt mod de a se hrăni.

Este foarte adevărat că omul modern tinde să consume alimentele în cea mai mare parte pregătite termic, şi de multe ori într-un mod nesănătos. Ar trebui găsit un echilibru între cele consumate în stare crudă şi cele preparate termic, fiecare având beneficiile sale", spune Şerban Damian.

"Omul modern tinde să consume alimentele în cea mai mare parte pregătite termic, şi de multe ori într-un mod nesănătos. Ar trebui găsit un echilibru între cele consumate în stare crudă şi cele preparate termic.Ţ
Şerban Damian
nutriţionist

Reţeta preferată a Ligiei Pop: Tort de ciocolată şi mentă

Ingrediente:

- o legătură de frunze de mentă
- un avocado
- 4-5 linguri de îndulcitor natural
- 3-4 linguri de cacao sau roşcovă
- o cană de caju sau migdale
- jumătate de cană de apă

Pentru ornat:

- un kiwi şi o căpşună
- 3 linguri de fulgi de nucă de cocos
- 5 flori de levănţică

Preparare: ingredientele se amestecă în blender până la omogenizare. Se toarnă compoziţia rezultată într-un inel culinar, care se va introduce la congelator pentru o oră sau până la întărire parţială.

Alimente foarte săţioase

Ligia spune că totul depinde de anotimp în ceea ce priveşte costurile. „Noi, într-o săptămână de vară, cheltuim aproximativ 30-50 lei de persoană, pe fructe proaspete şi câteva legume cumpărate de la piaţă. Iarna, costurile ajung poate la 50 lei". Dar, adaugă ea, mâncarea crudă este foarte săţioasă.

„Dimineaţa, noi mâncăm lapte de migdale sau de orez, cu cereale sub formă de fulgi sau încolţite. Din pulpa rămasă, pe care o amestec cu ceva fructe uscate, fac ori un blat de tort, ori o pâine sau nişte fursecuri. Din lapte, dacă rezerv o cană şi o amestec cu un fruct, mai fac şi o îngheţată delicioasă. Trebuie doar să fii inventiv", spune Ligia. Şi, chiar dacă ar costa mai mult de 80 de lei pe săptămână, e o investiţie în sănătate, conchide ea.