FOTO Selfie, „oglinda“ crăpată a generaţiei crescute în faţa televizorului şi calculatorului

FOTO Selfie, „oglinda“ crăpată a generaţiei crescute în faţa televizorului şi calculatorului

În opinia psihologului Ionuţ Ghiugan, pozele de tip “selfie” nu reprezintă doar o modă sau un trend, ci o metodă neautentică de a ne ancora la valorile şi cerinţele mediului în care trăim. FOTO Shutterstock

Popularitatea pozelor de tip selfie în rândul utilizatorilor de reţele sociale poate lua forme obsesive. Este şi cazul puştiului american care a încercat să se sinucidă pentru că nu reuşea să obţină selfiul perfect, o formă de narcisism digital ce poate duce la tulburări mintale.

Psihologul Ionuţ Ghiugan consideră selfie o formă de narcisism digital care ascunde dorinţa de a fi validaţi de ceilalţi şi de a ne menţine o imagine de sine pozitivă. Pe de altă parte, psihoterapeutul este de părere că în ultimii 20 de ani, cultura modernă, prin intermediul factorilor care o întreţin şi o promovează, ca mass-media şi internetul, a reuşit cu succes să reinventeze într-o anumită măsură nevoile şi trebuinţele noastre, precum şi modul în care ne adaptăm acestora.

Valorile pervertite ale narcisiştilor digitali

„Într-o societate globalizată, bazată pe consum şi uniformitate, piramida trebuinţelor umane a fost simplificată. Aspectul fizic si puterea de cumpărare devin valori absolute ale succesului şi perfomanţei individului. În acest nou mediu cultural, preocuparea pentru aspectul fizic se transformă într-un comportament constant şi foarte important. Noua filozofie de viaţă a generaţilor «crescute şi educate în spatele unui ecran» se bazează pe raţionamente simpliste de genul: dacă am un corp perfect, voi fi adimirat şi apreciat; dacă am suficiente resurse financiare, pot să cumpar orice; dacă arăt bine şi am bani, voi avea succes în viaţă“, spune psihologul. 

Astfel, nevoile şi trebuinţele noastre normale şi definitorii - nevoia de comunicare şi apartenenţa la grup, nevoia de a ne exprima personalitatea, propriile nevoi şi dorinţe - sunt filtrate în prezent printr-un nou sistem normativ şi valoric care are în slujba sa un adevărat “arsenal tehnologic”, observă Ionuţ Ghiugan. De aceea, noul tip de interacţiune socială online, impersonală, lipsită de intimitate şi interacţiune directă, încurajează şi menţine un comportament de tip narcisist orientat excesiv spre aspectele de ordin fizic.

În opinia psihologului, pozele de tip “selfie” nu reprezintă doar o modă sau un trend, ci o metodă neautentică de a ne ancora la valorile şi cerinţele mediului în care trăim. “Dacă nu reuşim să construim relaţii interumane funcţionale din care să primim afecţiune şi iubire, ne întoarcem într-un mod regresiv asupra propriei persoane ca obiect şi mijloc pentru a ne satisface nevoile şi trebuinţele. Narcisismul digital transpune într-o forma tehnologizată dorinţa noastră de a fi validaţi de ceilalţi şi de a menţine o imagine de sine pozitivă”, adaugă specialistul.

"Sindromul urâţeniei"

Pe de altă parte, persoanele care dezvoltă o adevărată dependenţă şi obsesie pentru autoportretul digital, au în spate un istoric încărcat de probleme psihologice legate de stima de sine sau, mai grav, tulburări psihice, subliniază Ghiugan. Relaţia interumană mediată de tehnologie şi ridicarea aspectului fizic la nivel de valoare absolută ne influenţează în mod diferit pe fiecare, în funcţie de nivelul de maturitate emoţională, intelectuală şi de vulnerabilităţile psihologice care există în orice individ.

Tulburarea disformică a corpului (numită popular şi „sindromul urâţeniei“- n.r.), diagnosticul pus tânărului american Danny Bowman, care ajunsese să-şi facă 200 de selfie-uri pe zi, se referă la preocuparea exagerată pentru un defect presupus sau exacerbat legat de aspectul fizic, „tulburare care se corelează cel mai bine cu comportamentul de tip selfie dus la extreme şi generalizat“, mai explică psihologul. Însă nu este singura tulburare care este vulnerabilă la acest comportament, avertizează Ghiugan.

Danny Bowman, băiatul care a încercat să se sinucidă pentru că nu era mulţumit de felul în care arăta în sutele de selfie-uri pe care le făcea într-o singură zi. FOTO Facebook 

Personalităţile de tip borderline sau narcisist, prin imaginea de sine nevalidată sau în continuă nevoie de confirmare, se regăsesc în rândul celor care folosesc autoporteretul digital pentru a-şi menţine în mod neautentic echilibrul interior. Cu toţii căutăm aprobarea şi relaţia cu celălalt, însă conectarea şi validarea socială nu poate fi benefică pentru fiinţa umană decât în relaţii directe interumane, bazate pe intimitate, emoţii şi sentimente profunde, precum iubire, empatie, respect etc., conchide psihoterapeutul.

Danny Bowman, în vârstă de 19 ani, este primul caz semnalat de persoană „dependentă de selfie“. Acesta a povestit în mai multe emisiuni de televiziune difuzate în SUA că pierdea şi câte zece ore pe zi cu iPhone-ul în mână. 

Danny Bowman FOTO Facebook 

Căutam constant să fac selfie-ul perfect şi când mi-am dat seama că nu pot am vrut să mor. Mi-am pierdut prietenii, şcoala, sănătatea şi aproape şi viaţa, s-a confesat băiatul.

Problemele adolescentului s-au agravat începând cu anul 2011, la scurt timp după ce a fost refuzat la o selecţie organizată de o agenţie de fotomodele. Deprimat şi convins că aspectul său fizic lasă de dorit, Danny a început să-şi facă sute de selfiuri pe zi, dar nemulţumirea constantă l-a determinat recurgă la un gest extrem: a luat un pumn de medicamente.

Psihologul american Pamela Rutledge menţioneză la rândul său, într-un articol din revista „Psychology Today“, că orientarea excesivă către această modă a selfie-urilor poate indica o formă de narcisism, comportament care se traduce prin faptul că o persoană devinde dependentă de atenţia celor din jur.

Cuplu care a postat un "selfie după sex". FOTO Facebook

Moda selfie a dezvoltat o mulţime de tipuri de astfel de poze, de la selfie-ul simplu, în care apare chipul persoanei, până la fotografii care pun în valoare podoaba capilară, posteriorul, surprind un cuplu, inclusiv după finalizarea actului sexual, ori chiar forme controversate de selfie, în care adolescenţi se pozează alături de oameni ai străzii.

Oamenii sunt din ce în ce mai relaxaţi cu ideea de a împărtăşii detalii intime, chiar foarte personale, pe măsură ce reţelele sociale devin din ce în ce mai populare, consideră psihologul Chris Chesher, lector în cultură digitală în cadrul Universităţii din Sidney, în Australia. Acesta spune că platforme sociale precum Facebook există deja de câţiva ani buni, aşa că regulile nescrise sau aşteptările în privinţa modului în care trebuie folosite au fost deja stabilite. Dar lucrurile nu stau la fel şi în cazul Instagram, unde utilizatorii încă experimentează şi regulile de conduită sau ceea ce este acceptabil încă nu a fost stabilit, mai spune psihologul Chris Chesher, lucru care contribuie la această frenezie a postării de selfie.

Chesher explică faptul că popularitatea selfie-urilor se poate explica şi prin faptul că utilizatorii deţin controlul total al propriei imagini, a felului în care aleg să apară într-o fotografie, ceea ce implică un anumit raport de putere, spre deosebire de momentele în care alte persoane le fac poze iar controlul le aparţine acestora.

Citeşte şi:

FOTO Selfie cu oamenii străzii, noul tip de cool pentru adolescenţi

FOTO Competiţie riscantă. Olimpiada Selfie face furori pe Facebook şi Instagram

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: