8 februarie: 14 ani de la asasinarea handbalistului Marian Cozma

Tot în data de 8 februarie, în anul 1828 s-a născut scriitorul francez Jules Verne, părintele genului science fiction. De asemenea, data de 8 februarie 1859 marchează  intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în Bucureşti, după dubla sa alegere ca domn al Principatelor Române. 

FOTO EPA-EFE

1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne

Jules Verne (nume complet Jules Gabriel Verne; n. 8 februarie 1828, Nantes, Franța – d. 24 martie 1905, Amiens, Franța) a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice. Scriitorul francez Jules Verne s-a născut la Nantes, în Franţa.

Scrierile sale timpurii nu s-au bucurat de prea mare succes.

Totuşi, atunci când a început să scrie romane în 1863 a cunoscut un mare succes. Printre lucrările sale celebre se numără „Cinci săptămâni în balon”, „Călătorie spre centrul Pământului”, „Ocolul Pământului în 80 de zile” şi „Douăzeci de mii de leghe sub mari.”

Jules Verne a fost un vizionar și este considerat părintele genului science fiction.

1834: S-a născut chimistul Dmitri Ivanovici Mendeleev, creatorul „legii periodicităţii” şi al tabelului periodic al elementelor

Dmitri Mendeleev a fost unul dintre cei mai însemnaţi chimişti. Pasiunea sa pentru chimie s-a concretizat prin descoperirea legii periodicităţii şi crearea tabelului periodic al elementelor, una dintre realizările ştiinţei foarte cunoscute şi apreciate la nivel mondial. 

Dmitri Ivanovici Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834 și a murit pe 2 februarie 1907.

Tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației complexe dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților lor generale.

Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de descoperirile ulterioare din chimie.

1859 - Primirea triumfală a domnului Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, în Bucureşti 

Duminică, 8 februarie 1859, a avut loc primirea triumfală la Bucureşti a domnitorului Principatului Moldovei, ales de curând domnitor şi al Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza. Domnul Unirii a intrat în Bucureşti pe la Băneasa, fiind aşteptat cu pâine şi sare de oficialităţile locale şi de 100.000 de oameni, aproape întreaga populaţie a Capitalei, cu aclamaţii şi urale, potrivit unitischimbam.ro.

Încă din ajun, pe 7 februarie, Kogălniceanu, viitorul său prim ministru, care se afla în Bucureşti în așteptarea domnului, îi scria acestuia: „Situația este magnifică. Poporul e beat de entuziasm. Încă de azi orașul e în sărbătoare. Toată lumea a ieșit în stradă. Veți primi o ovație cum n-a mai primit un domn în Principate, ce spun eu, cum n-au mai avut nici suveranii marilor state”.

Câteva rânduri mai jos menționează: „Nu vă puteți închipui ce cheltuieli au făcut simpli particulari spre a vă primi în mod demn”.

1921: S-a născut actrița americană Lana Turner

Lana Turner s-a născut  pe 8 februarie 1921 în Idaho, SUA. Cunoscută în special pentru rolul din filmul noir „The Postman Always Rings Twice” (1946) care o prezintă în ipostaza de femeie fatală, aceasta a semnat un contract cu MGM la 16 ani.

Printre primele sale filme se numără: „They Won’t Forget“ (1937), „Love Finds Andy Hardy” (1938).

În anii ’40 primește roluri principale în filme, precum: „Johnny Eage” (1941), „Ziegfeld Girl” (1941) și „Somewhere I’ll Find You” (1942) și binecunoscutul „The Postman Always Rings Twice”. Succesul ei continuă să crească pe parcursul anilor '50, odată cu rolurile ei în: „The Bad and the Beautiful” (1952) și „The Peyton Place”. Pentru cel din urmă, a fost nominalizată pentru „Premiul Academiei pentru cea mai bună actriță”.

În 1958, fiica ei, Cheryl Crane, l-a înjunghiat pe Johnny Stompanato, iubitul actriței, faptă ce s-a dovedit a fi fost legitimă apărare. Incidentul a atras atenția mass-media asupra Lanei. Următorul ei film, „Imitation of Life” a fost privit drept un mare succes. Totuși, anii '60 i-au adus puține roluri. A fost recunoscută spre sfârșitul carierei după ce a jucat în serialul „Falcon Crest” (1982-1983).

A avut ultima apariție televizată în 1991 și a murit de cancer la gât în 1995.

1925: S-a născut actrița Eugenia Bosânceanu 

Eugenia Bosânceanu s-a născut pe 8 februarie 1925 la Rădăuţi-Prut, judeţul Botoşani. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1952.

A apărut în unele dintre cele mai cunoscute filme din ultimii ani, producţii premiate şi apreciate de public, între care „Capace” (2017), „Sieranevada” (2016), „Poziţia copilului" (2013), „Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarăşi, frumoasă e viaţa!” (2009) , „Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste în timpul liber” (2009), „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007), „Margo” (2006), „Maria” (2003), „Binecuvântată fii, închisoare” (2002), „Occident”, „Triunghiul Morţii” (1999); „Train de vie/ Trenul vieţii” (1998); „Această lehamite” (1994).

2009 – A murit asasinat handbalistul Marian Cozma, campion al României și Ungariei la handbal masculin și câștigător al Cupei Cupelor EHF

În noaptea de 7 spre 8 februarie 2009, Marian Cozma se afla în discoteca Patriota Lokal din orașul maghiar Vesprem împreună cu alți colegi, pentru a sărbători nașterea copilului unuia dintre colegii săi. A avut loc o altercație, Cozma fiind atacat de un grup de trei persoane, fiind înjunghiat de trei ori, inclusiv în inima. Alți doi colegi, croatul Ivan Pesic și sârbul Zarko Sesumau fost și ei atacați, primul fiind înjunghiat în rinichi, iar cel de-al doilea suferind un traumatism cranio-cerebral.

Un alt handbalist maghiar născut în Romania, Ferenc Ilyes, a încercat să-l salveze făcându-i respirație gură la gură, dar nu a reușit. Cozma mai fusese implicat într-un incident asemănător în 2005, când a fost înjunghiat de un grup de opt persoane, suporteri ai unei echipe adversare, la București, scăpând cu viață și reușind să revină în scurt timp pe teren. Procesul criminalilor a durat doi ani la tribunalul din Veszprem, principalul acuzat susținându-și nevinovăția.

Verdictul în procesul asasinilor lui Marian Cozma a fost: Raffael Sandor şi Nemeth Gyozo au primit pedeapsa cu închisoare pe viaţă, în timp ce Sztojka Ivan, 20 de ani închisoare, fără drept de eliberare mai devreme de 15 ani. În memoria lui, Comitetul Director al Federaţiei Romane de Handbal a decis că Centrul Naţional Olimpic de Excelentă de la Sighişoara să poarte numele sportivului, iar în Veszprem i s-a ridicat o statuie.