6 septembrie: Ziua când marele compozitor George Enescu pleacă în exil, definitiv
0Tot pe 6 septembrie s-a născut istoricul Mihail Kogălniceanu, scriitorul nicolae Filimon, a murit tenorul Luciano Pavarotti.
1817 - S-a născut Mihail Kogălniceanu, istoric, scriitor, publicist și om politic român
Mihail Kogălniceanu este una dintre cele mai importante personalităţi politice din istoria României. Mihail Kogălniceanu (6 septembrie 1817 – 1 iulie 1891) a fost un om politic român, ce a devenit prim – ministru al României după Unirea Principatelor în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a îndeplinit funcţia de ministru al Afacerilor Externe în perioada domniei lui Carol I. Kogălniceanu a fost unul dintre cei mai influenţi oameni politici ai vremii, fiind unul dintre liderii Revoluţiei de la 1848 din Moldova.
El a avut un rol important în luarea deciziei ca România să lupte de partea ruşilor în Războiul Ruso – Turc din 1877 – 1878, război ce a dus la recunoaşterea independenţei ţării noastre. În ultimii săi ani de viaţă, Mihail Kogălniceanu a fost preşedinte al Academiei Române şi a reprezentat România în relaţiile cu Franţa.
A propus, în linii mari, abolirea Regulamentului Organic, a protectoratului ţarist, autonomia Moldovei, egalitatea civilă şi politică pentru toţi cetăţenii, for consultativ alcătuit din reprezentanţii tuturor categoriilor sociale, garantarea libertăţii individuale şi a domiciliului, şcolarizare gratuită, abolirea privilegiilor, desfiinţarea clăcilor ca termeni sociali.
Mare parte dintre deziderate le-a pus în practică, în ciuda opoziţiei vehemente a boierimii, în timpul mandatului de prim-ministru (1863-1865) avut în timpul domniei lui Alexandru I. Cuza.
Lui Mihail Kogălniceanu îi este atribuită şi fraza esenţială pentru apariţia României moderne, rostită la 9 mai 1977 în Parlament, atunci când Kogălniceanu era ministru de externe: "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare". Practic, acesta a fost momentul oficial în care România s-a rupt de suzeranitatea Imperiului Otoman.
Ca un omagiu pentru cariera politică impresionantă, nouă localităţi din România au fost denumite după numele Mihail Kogălniceanu. Există, în plus, zeci de statui, nume de străzi sau de instituţii de învăţământ în România cu acelaşi nume.
1819: S-a născut scriitorul Nicolae Filimon
Nicolae Filimon, prozator român, faimos pentru că l-a creat pe Dinu Păturică, eroul primului roman realist românesc, un arivist din stirpea lui Julien Sorel. A fost de asemenea, autor de nuvele romantice și realist-satirice și primul critic muzical român.
Opera sa „Ciocoii Vechi şi noi” a marcat un moment decisiv în evoluţia romanului românesc.
A scris un jurnal de călătorii pe Dunare , și prin Occident, în Ungaria,Austria si Italia. Cea mai importantă operă a sa este romanul Ciocoii vechi si noi, apărută în 1863,o frescă a societății românești la începutul secolului al XIX-lea. A fost inițiat în francmasonerie când se afla la studii în Franța.
1940: Începe cea de-a doua domnie a lui Mihai I
Cedările teritoriale impuse României prin Al Doilea Arbitraj de la Viena (Dictatul de la Viena) (30 august 1940) au marcat declinul regimului carlist. România pierdea o suprafață de 99.738 km² cu o populație de 6.821.000 locuitori, reprezentând aproape o treime din teritoriul și populația țării.
Manifestațiile de protest împotriva Dictatului de la Viena, inițiate de țărăniști au devenit – sub influența agitatorilor legionari – anticarliste, Carol al II-lea fiind considerat principalul vinovat de impasul în care ajunsese România.
Dorind să-și păstreze puterea, la propunerea lui Horia Sima – cu care se reconciliase scurt timp înainte la recomandarea lui Moruzov, Carol al II-lea i-a încredințat la 4 septembrie 1940 lui Antonescu prin decret regal mandatul de formare a unui guvern de uniune națională.
1941: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David
În anul 1941, naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de șase ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David, ca semn distinctiv.
1946: Marele compozitor George Enescu și soția sa, Maria Cantacuzino, părăsesc definitiv Romania
Deși era foarte legat de România, Enescu a părăsit țara în toamna anului 1946, după instaurarea regimului comunist, pentru că începuse să anticipeze dezastrul care urma grație discuțiilor cu prietenii din Occident, care l-au pus în gardă.
A ajuns la Paris, orașul său de exil, unde a dat lecţii de vioară şi compoziţie, a ținut conferinţe, și a concertat.
„S-a adaptat la viaţa franţuzească, pentru că era un om de lume, un om sociabil, care se descurca cu lejeritate în cercurile înalte ale Parisului, avea maniere, era plăcut la vorbă. Dar pot bănui că, pe undeva, l-a ros sentimentul izolării şi al dorului de patrie. Prietenii spun ca avea des crize de melancolie. Locuia cu Maruca în Rue de Clichy, la nr. 26. Dar mai închiriase şi o vilă, Les Cytises, la Bellevue, la marginea Parisului, unde mergea vara”, potrivit muzicologului Viorel Cosma.
George Enescu a murit în noaptea de 3 spre 4 mai 1955, la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Pere Lachaise. Maria Cantacuzino i-a supravieţuit încă treisprezece ani, decedând în Elveţia, în 1968.
1997: La Londra au avut loc funerariile prinţesei Diana, moartă într-un accident de maşină la Paris.
Funeraliile Dianei au avut loc în Westminster Abbey pe 6 septembrie 1997.
Cu o zi înainte, după o absență lungă de o săptămână din fața publicului, Regina Elisabeta a II-a și-a adus omagiile fostei sale nore într-o transmisiune televizată (transmisiunea a avut un public de peste 2.5 miliarde de oameni din intreaga lume).
2004: A murit matematicianul Grigore Gheba
Culegerile sale de probleme şi exerciţii la matematică le-au dat dureri de cap multor elevi. Pe alţii, dimpotrivă, i-au luminat. Oricum, „matematica de Gheba“ a făcut istorie şi s-a răspândit în bibliotecile a milioane de români.
Grigore Gheba a venit pe lume pe 15 august 1912, în casa părintească, ultima de la marginea satului Poieniţa, din comuna vrânceană Dumitreşti. Departe de el însă gândul că ziua naşterii sale ar fi fost vreo sărbătoare în familie, mai mult decât semnificaţia datei în calendar. Gheba nu şi-a închipuit că ar fi fost un copil prea dorit, aşa cum mărturisea în cartea sa autobiografică, „Între viaţă şi moarte“, fiind al cincilea băiat – în total au fost şapte fraţi – dintr-o familie tare nevoiaşă şi, unde mai pui, cu un tată bolnav, suferind mai degrabă „de-o manie fără leac“.
Când nu se ţinea de şotii, purta pe umeri responsabilitatea oricărui copil crescut la ţară. Trebuia să meargă cu vaca la păscut, apoi să adune vreascuri din pădurea care începea unde se termina casa sa, să culeagă corcoduşe şi ierburi, pentru animale. Apoi, vlăguit de muncă, pleca la şcoală. „Casa noastră era ultima din marginea satului şi, în drumul meu spre şcoală, cale de trei kilometri, treceam în mare viteză de-a lungul gardurilor şi, cu un băţ, le făceam să ţăcănească ca o mitralieră, astfel că zgândăream toţi câinii satului. Nu mă mulţumeam cu atât, mă opream şi la stână, pentru a mă lupta cu dulăii, împreună cu un alt coleg, o altă puşlama, care, oricum, nu mă întrecea în năzdrăvănii“, povestea Grigore Gheba în cartea sa, scrisă în 1993, când avea 81 de ani.
Când războiul forţa tot mai tare graniţele ţării, Gheba trebuia să lupte. În plus, după căsnicie, toţi cei cinci fraţi ai soţiei sale s-au stins, unul după altul, de tumoare cerebrală. La ultimul copil, părinţii Lilicăi n-au mai rezistat şi au murit amândoi în acelaşi an. „A fost cea mai mare tragedie de familie pe care a cunoscut-o judeţul Vrancea“, scria Gheba în „Între viaţă şi moarte“.
În 1941, pe peronul gării din Râmnicu Sărat, Gheba îşi ia rămas bun de la familie. Pleacă pe front, să lupte alături de trupele germane, având sentimentul vremurilor grele şi nesigure care vor urma.
Pe câmpul de luptă, ştia că nu există dreptate decât cu arma. Totuşi, ceva nu-l lăsa să rămână indiferent în faţa crimelor comise de nazişti. În oraşul Dubăsari din Transnistria, acolo unde armata lui Hitler avea un lagăr de exterminare pentru evrei, trăieşte primul şoc al războiului. „Am văzut femei şi copii împuşcaţi, ce cădeau în gropile făcute de ei. Copiii continuau să ţipe în groapă. Călăii erau îmbrăcaţi în haine negre, cu panglici roşii la chipiu şi la veston, penru a fi cât mai fioroşi“, povestea soldatul pe care astfel de imagini îl ţineau treaz nopţile.
2007: A murit celebrul tenor italian Luciano Pavarotti.
Luciano Pavarotti (n. 12 octombrie 1935, Modena – d. 6 septembrie 2007, Modena). A fost unul dintre cei mai mari tenori ai secolului XX, o adevarata Legendă a muzicii de operă si singurul cântareț de operă care a vândut mai mult de 100 de milioane de înregistrări.
Dintr-o familie modestă, fiu de brutar, Luciano Pavarotti a văzut lumina zilei pe 12 octombrie 1935 şi se spune că a ţipat atât de tare la naştere că toată lumea a prezis că va fi cântăreţ.
Dar nu se gândea nimeni că cel supranumit "Big Luciano" va ajunge atât de mare, atât la propriu, cât şi la figurat.
Pavarotti a debutat la vârsta de 26 de ani, iar cu rolul din opera lui Donizetti „Fiica regimentului”, interpretat in 1972 la Metropolitan Oper din New York, a avut 17 bisuri, un record pentru celebra scenă.
Tenorul a cântat dincolo de scena tradiţională de operă, popularizând arta lirică pe stadioane şi arene sportive. Concertele pe care le-a susţinut singur sau alături de tenorii Placido Domingo şi José Carreras ori alături de artiştii invitati la celebrele show-uri „Pavarotti and Friends” au atras milioane de spectatori, miliarde de telespectatori şi au contribuit la vânzarea a aproximativ 100 de milioane de albume, un record pentru muzica clasică.
Pavarotti şi-a dorit „să moară la el acasă”, într-o casă frumoasă de ţară, înconjurată de câmpii şi verdeaţă”, din apropiere de orasul său natal, Modena, din nordul Italiei.
2022: A murit Valeria Seciu
Născută la București, Valeria Seciu a absolvit în anul 1964 Facultatea de Teatru din cadrul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică. După absolvirea facultății a debutat pe scena Teatrului Național din Capitală cu rolul Veronica Micle, în spectacolul „Eminescu“, în regia lui Sică Alexandrescu. În anul 1978 s-a angajat la Teatrul Mic din București.
Printre spectacolele în care a jucat de-a lungul carierei se numără „Maestrul şi Margareta“, „Cerul înstelat deasupra noastră“, „Menajeria de sticlă “, „Hamlet“, „Cui i-e frică de Virginia Wolf? “, „Idiotul“, „Enigma Otiliei“ și „Valiza cu fluturi“. Marea actriță a murit la 6 septembrie 2022.
Se încarcă comentariile...
