5 iunie: Ziua când a început „Războiul de șase zile”, în urma căruia Israelul a ocupat Fâșia Gaza, Peninsula Sinai, Platoul Golan și Cisiordania
0Tot pe 5 iunie s-au născut cărturarul Gheorghe Lazăr, actorul Constantin Nottara, poetul si dramaturgul spaniol Federico Garcia Lorca.
1446: Dieta Ungariei, întrunită la Rakos, lângă Buda, îl alege pe Iancu de Hunedoara guvernator al Ungariei
Ioan de Hunedoara, cunoscut şi ca Iancu de Hunedoara (1407 - 1456), a rămas în istoria Europei drept unul dintre cei mai importanţi voievozi români. Devenit în 1441 voievod al Transilvaniei, el a trebuit să ţină piept invaziilor necontenite ale otomanilor.
În 1446, pe 5 iunie, Dieta Ungariei l-a ales pe Iancu de Hunedoara în funcția de guvernator general.
1779: S-a născut cărturarul iluminist ardelean Gheorghe Lazăr
Gheorghe Lazăr (n. 5 iunie 1779, Avrig – d. 17 septembrie 1823, Avrig) pedagog, teolog și inginer român, considerat fondatorul învățământului în limba națională din Țara Românească. În 1818 a înfiinţat în Bucureşti prima şcoală cu predare în limba română, Scoala de la Sfantul Sava.(d. 17 sept. 1823).
În Țara Românească Gheorghe Lazăr se manifestă ca promotor al ideii de înființare a unei școli românești la cel mai înalt nivel științific posibil pe atunci, într-o vreme în care învățământul se desfășura în limba greacă. Sprijinit de Iordache Golescu și Constantin Bălăceanu, a trebuit să ducă o muncă intensă cu cei care susțineau că limba română este prea săracă pentru a exprima adevărurile științei.
La 24 martie 1818, obținând aprobarea pentru înființarea școlii românești, și-a început activitatea într-un local impropriu din centrul capitalei, la Sfântul Sava. La început, elevii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, pentru că odraslele boierești frecventau în continuare școala grecească. Noua instituție a devenit curând principalul focar de consolidare și difuzare a culturii românești. Din prima generație de elevi au făcut parte, printre alții, Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Simion Marcovici și alții.
1859: S-a născut Constantin I. Nottara
Actor, director de scenă, profesor român Constantin I. Nottara (d. 1935) este una dintre cele mai importante personalități ale teatrului românesc. În 60 de ani de carieră a jucat în aproximativ 700 de roluri de compoziție, potrivit Wikipedia.
S-a afirmat în roluri ca Shylock, Hamlet și Lear din teatrul shakespearean, Oedip din Oedip rege de Sofocle, Don Salluste din Ruy Blas de Hugo, bătrânul medic din Medicul în dilemă de Shaw, Ștefan Tipătescu din O scrisoare pierdută și Ion din Năpasta de Ion Luca Caragiale, Vlaicu din Vlaicu Vodă de Alexandru Davila, Ștefan cel Mare din Apus de Soare și Tudose din Hagi-Tudose de Delavrancea etc.
Constantin I. Nottara este tatăl compozitorului Constantin C. Nottara.
1898: S-a născut marele poet si dramaturg spaniol Federico Garcia Lorca, poet și dramaturg spaniol
Federico García Lorca (n. 5 iunie 1898, Fuente Vaqueros, Granada – d. 18 august 1936, între Víznar și Alfacar, ibidem) poet, prozator și dramaturg spaniol, cunoscut și pentru talentul său în alte domenii ale artei. Este considerat cel mai popular şi influent scriitor spaniol din secolul XX şi una dintre figurile de referinţă ale teatrului spaniol.
Ca dramaturg este considerat una dintre figurile de referință ale teatrului spaniol din secolul XX, alături de Valle-Inclán și Buero Vallejo. A murit executat de militiile franchiste, in data de 18 august 1936, în timpul Războiului Civil din Spania (1936-1939).
1935: Corneliu Zelea Codreanu a înființat partidul „Totul pentru țară”
”Totul pentru țară” a fost partidul legionar, constituit în urma dizolvării Gărzii de Fier (1933) și format din elementele organizației dizolvate.
L-a avut ca președinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, apoi pe inginerul Gheorghe Clime.
De fapt, conducătorul era Corneliu Zelea Codreanu. La alegerile din decembrie 1937, partidul a obținut 66 de mandate.
1942: Statele Unite au declarat război Bulgariei, Ungariei şi României
După ce S.U.A. au declarant război României (5 iunie 1942), ca răspuns la declarația de război primită din partea României (12 decembrie 1941), aviația anglo-americană a executat (în 1942, 1943 și, mai ales în 1944) mai multe raiduri aeriene de bombardament asupra teritoriului românesc, alături de bombe, care au produs mari pagube materiale și umane, fiind aruncate (în vara anului 1944) și manifeste prin care se îndemna la capitulare necondiționată și la ieșirea țării din războiul dus alături de Axă.
1947: George Marshall, senator de stat al SUA, a făcut public Planul Marshall
Este vorba de un plan de ajutorare a țărilor din Europa Occidentală devastate de cel de-al doilea război mondial. Aplicarea acestuia a început de la 3 aprilie 1948, fiind în vigoare până în luna iulie 1951.
George Catlett Marshall, cunoscut, mai ales, ca George Marshall (n. 31 decembrie 1880 – d. 1959) a fost un general, diplomat și politician american, distins cu Premiul Nobel pentru Pace. S-a născut în familia unui prosper om de afaceri din Pennsylvania. De mic a arătat înclinații spre o carieră militară. Astfel, el urmează cursurile Institutului Militar din Virginia, pe care le absolvă în 1901. Ca tânăr ofițer participă la Primul Război Mondial, unde se remarcă prin calitățile sale. După război îndeplinește diverse misiuni în China și în SUA.
1967: A început Războiul de șase zile
Armata israeliană a început la 5 iunie 1967 unul dintre cele mai importante războaie din istoria sa. În doar şase zile, a învins temuta armată a Egiptului şi a provocat pierderi umane şi teritoriale ample vecinilor arabi. La 50 de ani distanţă, Orientul Mijlociu şi lumea arabă încă se resimt după acest episod sângeros.
Războiul de Şase Zile (5-10 iunie 1967) reprezintă un moment de referinţă pentru Orientul Mijlociu şi nu numai. Aflat în căutarea securităţii, tânărul stat Israel a atacat preventiv şi şi-a zdrobit vecinii. Rând pe rând, Cisiordania, Ierusalimul de Est, Peninsula Sinai şi Platoul Golan s-au transformat în trofee ale israelienilor şi în răni ale palestinienilor, iordanienilor, egiptenilor, sirienilor şi întregii lumi arabe. Cei mai şifonaţi au ieşit egiptenii, a căror armată, considerată cea mai puternică din lumea arabă la acea vreme, a fost pur şi simplu zdrobită. După cinci decenii, Egiptul încă încearcă să-şi regăsească rolul de lider al lumii arabe şi să depăşească această traumă transmisă din generaţie în generaţie.
Înfrângerea a fost atât de grea încât preşedintele egiptean Gamal Abdel Nasser, marele mesager al naţionalismului arab, s-a văzut nevoit să demisioneze în faţa camerelor de filmat, cu o zi înainte de încheierea ostilităţilor. Milioane de egipteni au ieşit imediat în stradă şi i-au cerut să renunţe la această decizie. În cele din urmă, foarte carismaticul Nasser, un „protector“ umilit, a cedat presiunii mulţimii. Însă a murit trei ani mai târziu, la numai 52 de ani, vădit slăbit.
Războiul de Șase Zile a fost cel de-al treilea conflict armat arabo-israelian.
1973: Românul Ilie Năstase a câștigat turneul de tenis de la Roland Garros
Ilie Năstase (n. 19 iulie 1946, București) este un fost jucător profesionist de tenis de câmp și unul dintre cei mai importanți jucători de tenis ai anilor 1970, fiind numărul unu mondial de două ori, în 1972 și 1973. Printre cele 57 de titluri la simplu, pe care Ilie Năstase le-a câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open în 1972, respectiv Roland Garros în 1973.
La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon în 1973, Roland Garros în 1970 și US Open în 1975.
A câștigat de asemenea de patru ori Turneul Campionilor în anii 1971, 1972, 1973 și 1975. Pentru echipa de Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109. Alături de Ion Țiriac a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972.
A fost pe locul doi în competiția la simplu de la Wimbledon de două ori, în 1972, jucând finala împotriva lui Stan Smith și în 1976 împotriva lui Björn Borg. Năstase era cunoscut pentru glumele sale din arenă, dar și pentru reputația de a folosi tactici agresive, multe dintre acestea pline de succes, drept care a primit porecla de Nasty („Răutăciosul”) după câteva incidente.
1983: Atleta româncă Anișoara Cușmir Stanciu a stabilit un nou record mondial la săritura în lungime, cu 7,43 m
Anișoara Cușmir-Stanciu (n. 28 iunie 1962, Brăila) este o atletă română, laureată cu aur la Los Angeles 1984 la săritură în lungime. Sportivă la Clubul “Steaua” în anul 1984 a primit gradul de locotenent, ulterior în 1988 a devenit locotenent major.
După retragerea din activitatea competițională a devenit antrenoare la Secția de atletism a Clubului Steaua.
Se încarcă comentariile...
