5 martie: ziua în care a murit Stalin, cel supranumit „Führerul Roșu“ VIDEO
0La 5 martie 1953 a murit Iosiv Vissarionovici Stalin, dictatorul roșu care s-a aflat în fruntea celui mai mare imperiu totalitar din lume. Tot într-o zi de 5 martie s-a născut Iustin Moisescu, al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, iar în 1955 a murit Hortensia Papadat-Bengescu.
1988: A avut loc primul concert simfonic susţinut la Ateneul Român
În anul 1988 a avut loc primul concert simfonic susţinut, la Ateneul Român, de orchestra „Societăţii Filarmonice Române”, în care a fost prezentată prima piesă simfonică românească: „Poema română” de George Enescu. Orchestra a fost dirijată chiar de tânărul compozitor.
1910 - S-a născut Iustin Moisescu, al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986)
Patriarhul Iustin Moisescu a condus Biserica Ortodoxă Română într-una din cele mai întunecate epoci ale sale, când regimul comunist a decis demolarea a zeci de biserici valoroase pentru istoria românilor.
În anii ’80, zeci de biserici din România au fost demolate, fără ca oamenii aflaţi în conducerea Bisericii Ortodoxe Române să poată opune rezistenţă. Deceniul întunecat l-a avut în prim plan pe patriarhul Iustin Moisescu (născut în 1910, în funcţie între anii 1977 şi 1986), o personalitate a vremii, criticată de unii istorici pentru faptul că nu a reuşit să se ridice împotriva deciziilor lui Nicolae Ceauşescu de a distruge monumentele istorice preţioase, unele vechi de peste patru secole.
1919 - Decret-lege privind adoptarea calendarului gregorian
România a fost una dintre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul gregorian. După înfăptuirea Marii Uniri, a apărut problema unificării stilului calendaristic, întrucât stilurile practicate în diferitele provincii istorice erau şi ele diferite. Transilvania şi Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, în timp ce Regatul României şi Basarabia foloseau stilul vechi.
Necesitatea reformei calendarului era una de ordin intern şi extern, de consolidare şi modernizare a noului stat unitar. Alinierea la standardele europene era considerată o condiţie a progresului şi modernizării, în contextul în care, pe plan internaţional, se căutau soluţii pentru unificarea diferitelor unităţi de măsură. Aşadar trecerea la stilul nou s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie.
1955: A murit prozatoarea Hortensia Papadat-Bengescu
Hortensia Bengescu s-a născut în anul 1876 în Ivești, județul Galați. A fost fiica generalului Dimitrie Bengescu și a profesoarei Zoe Bengescu (n. Ștefănescu). Studiază la Institutul de domnișoare „Bolintineanu” din București. La 20 de ani, în anul 1896, se mărită cu magistratul Nicolae Papadat, pe care îl cunoaște la Turnu-Măgurele. Cariera literară e amânată din pricina transferurilor soțului dintr-un oraș în altul (trecând pe rând prin Turnu-Măgurele, Buzău în 1903, Focșani în 1911, Constanța în 1921) și de grija arătată numeroșilor ei copii: Nen, Zoe, Marcela, Elena.
Romanele „Fecioarele despletite“ (1925), „Concert din muzică de Bach“ (1927), „Drumul ascuns“ (1932) și „Rădăcini“ (1938) sunt, de departe, cele mai citite.
1953: A murit Iosif Vissarionovici Stalin
Cel care a semnat una din cele mai negre pagini din istoria omenirii a murit la 5 martie 1953. În noaptea zilei de 1 martie, Stalin este descoperit în camera sa întins pe podea, conștient, dar incapabil să vorbească. Abia când zorii au apărut au fost anunțați și medicii. Practic, Stalin a fost lăsat fără îngrijiri medicale timp de 14 ore. În seara zilei de 5 martie Stalin a deschis ochii, i-a fixat cu privirea furioasă pe cei prezenți, a ridicat brațul stâng și a murit.
Când decesul dictatorului sovietic a fost anunţat, s-a declarat doliu naţional timp de trei zile și o mare demonstrație de „doliu” în Piaţa Stalin, fosta Piaţa Victoriei. Oraşul a fost împodobit cu steaguri roşii, decorate în negru.
România, sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a Anei Pauker, a devenit un stat comunist. De altfel, întreaga Europă de Est se „supunea mișcării unui mecanism de acum bine cunoscut: naționalizări, planificare centralizată, colectivizare a agriculturii. Pe lângă represiuni și deportări, persecuțiile și presiunile constante exercitate de partid și de serviciile secrete ale poliției împotriva oricui era bănuit că nu sprijină cu destulă convingere noua conducere deveniseră o rutină“, scrie Edward Behr în „Sărută mâna pe care n-o poți mușca. Românii și Ceaușeștii. Investigația unui blestem al istoriei“.
După moartea lui Stalin, supranumit „Führerul Roșu“, unele schimbări au venit rapid, altele gradual. Colectivizarea a fost întreruptă, șantierul Canalului Dunăre- Marea Neagră a fost închis, coloniile de muncă au fost desființate oficial, ritmul arestărilor a scăzut simțitor. În Europa ocupată, au început mişcări de destalinizare, unele violente, cum au fost cele din Ungaria în 1956 sau Cehoslovacia în 1968.
1968: Prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur.
Cel mai mare festival internaţional de interpretare din România a debutat pe 5 martie 1968, pe scena Teatrului Dramatic din Braşov.
Din prima echipă făceau parte directorii Tudor Vornicu şi Ilie Mănescu, regizorul artistic Valeriu Lazarov, dirijorul orchestrei, maestrul Sile Dinicu şi gazdele spectacolului, actorii Stela Popescu şi Iurie Darie.
Evenimentul a intrat rapid pe agenda marilor festivaluri internaţionale, a doua ediţie fiind transmisă de 25 de televiziuni din întreaga lume.
Se încarcă comentariile...
