13 ianuarie: Catastrofa de la Ciurea - misterul celui mai grav accident feroviar, cu peste 1.000 de morţi
0Ziua de 13 ianuarie este recunoscută pentru nenumărate momente istorice, precum Catastrofa de la Ciurea, cel mai grav accident feroviar din istoria României, dar și ziua în care a fost a fost inaugurată prima staţie românească de cercetare din Antarctica, „Law-Racoviţă”. Tot în acestă zi a murit Zavaidoc, celebru lăutar din perioada interbelică.
1873: S-a născut mitropolitul greco-catolic român Vasile Suciu
Mitropolitul greco-catolic român Vasile Suciu, membru de onoare al Academiei Române, considerat cel mai de seamă teolog al Bisericii Unite din România s-a născut pe 13 ianuarie 1873, în localitatea Copăcel, judeţul Braşov.
Şi-a făcut studiile gimnaziale la Blaj, studiile universitare la Roma, unde şi-a luat doctoratul în fi losofie (1894) şi teologie (1898), potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/ Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
Hirotonit la Roma, s-a reîntors la Blaj, unde şi-a desfăşurat întreaga activitate. A fost profesor de Dogmatică la Seminar şi catehet la Gimnaziul superior (din 1899), canonic mitropolitan, vicar capitular al Mitropoliei (din 1918), apoi mitropolit al Bisericii Române Unite (propus la 9 mai 1918, numit la 9 august 1919, hirotonit şi instalat la 1 ianuarie 1920). Membru de onoare al Academiei Române (ales la 11 iunie 1919), vicepreşedinte al ASTREI (1911-1920), preşedinte al Consiliului Naţional Român din Blaj, în 1918. Datorită lucrărilor sale de Teologie sistematică, este considerat cel mai de seamă teolog al Bisericii Unite din Transilvania. A murit la Blaj, pe 25 ianuarie 1935.
1917: Catastrofa de la Ciurea, cel mai grav accident feroviar din istoria României
„Catastrofa de la Ciurea”, cel mai grav accident feroviar din România, a avut loc în data de 31 decembrie 1916 ( n.r. - potrivit calendarului Iulian aflat încă în vigoare la data respectivă, astăzi 12/13 ianuarie 1917), în plină desfășurare a Primului Război Mondial, în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iași, pe calea ferată Bârlad - Iași.
În plin război mondial, un tren cu refugiaţi care a plecat de la Galaţi şi se îndrepta spre Iaşi a deraiat şi s-a răsturnat cu 10 kilometri înainte de a ajunge la destinaţie.
Lipsa unei anchete oficiale n-a permis elucidarea cauzelor exacte ale accidentului. Guvernul a încercat din răsputeri să ascundă tragedia, pentru a nu demoraliza şi mai tare populaţia greu încercată de război.
Un bilanţ făcut public câţiva ani mai târziu arată că peste 1.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în catastrofa la Ciurea şi că au existat mai puţin de 300 de supravieţuitori.
1928: Prima demonstrație publică de televiziune din America
Pe 13 ianuarie 1928, Ernst F. W. Alexanderson, inginer consultant al Radio Corporation of America și al General Electric Company, a făcut prima demonstrație publică a televiziunii mecanice din SUA, de la laboratorul General Electric din Schenectady NY.
Câteva luni mai târziu a început să emită prima „staţie de televiziune”.
1945: A murit Zavaidoc, celebrul lăutar din perioada interbelică
Cântărețul de muzică populară românească și de romanțe Marin Gheorghe Teodorescu (Zavaidoc) s-a născut pe 8 martie 1896, la Pitești și a murit pe 13 ianuarie 1945, la București.
El s-a înrolat în armată pe 3 octombrie 1916 și a participat la Primul Război Mondial, unde a cântat alături de colegii săi din echipele artistice ale armatei, susținând concerte și spectacole prin spitale. În această perioadă a evoluat alături de cântăreața Elena Zamora, taraful lui Fănică Luca și de compozitorul George Enescu. În 1918 a fost înrolat la Pitești la Regimentul 44 Infanterie, alături de fratelui său Vasile, iar gemeralul Traian Moșoiu avea să-l numească Zavaidoc, numele fiind un derivat de la regionalismul „zavaidoacă” ce însemnă „neastâmpărat, năzdrăvan, energic şi vesel”.
După război, Zavaidoc a refuzat să fie tenor la Opera Română şi a preferat muzica lăutărească, ajungând să cânte și în Ungaria, Bulgaria, Paris (la Expoziţia Universală din 1937 însoţeşte delegaţia română). „Prin 1925-1926, Zavaidoc semnează primul contract cu Casa de discuri Columbia şi scoate apoi disc după disc”, potrivit Centrului Cultural Piteşti. Discurile apărute la celebra casă conţin şlagărele „De când m-a aflat mulţimea”, „Dragostea e ca o râie”, „Foaie verde spic de grâu”, „Mărie şi Mărioară”, „Pe deal”, „Pe la Cornăţel” sau vestitul „Cântec al lui Zavaidoc”, l-au transformat într-un cântăreţ avut, cu o avere considerabilă.
2006: A fost inaugurată prima staţie românească de cercetare din Antarctica, „Law-Racoviţă”
Staţia „Law-Racoviţă” a fost inaugurată pe 13 ianuarie 2006 pe amplasamentul unei staţii construite în 1989 de Australia şi donată României, în regiunea „Prinţesa Elisabeta“, în dealurile Larsermann, la 2 km distanţă de o staţie chineză, cu care întreţinea schimburi de experienţă.
Baza ştiinţifică Law-Racoviţă (din golful Prydz, Antarctica de Est) a fost denumită astfel în onoarea primului biolog care a studiat viaţa din Antarctica, savantul român Emil Racoviţă, cu ocazia primei expediţii ştiinţifice care a iernat în Antarctica, nava Belgica, în perioada 1897-1899 şi a lui Philip Law, primul cercetător australian în zona Larsemann Hills (în 1958), conform Rador.ro.
Meritul în acest sens a fost al exploratorului român Teodor Negoiţă (1947-2011), primul român care a atins Polul Nord pe schiuri (21 aprilie 1995).
Stația „Law-Racoviţă” a funcţionat timp de 10 ani între 2005 – 2015, Mihaela Cotta, chimist, Cercetător gradul II, voluntar al Comisiei Naţionale pentru Cercetări Antarctice din cadrul Academiei Române. Cooperarea s-a derulat în cadrul Sistemului Tratatului asupra Antarcticii, tratat semnat în anul 1959, la care România a aderat în anul 1971. România, nu doar că nu a prevăzut sume în buget pentru proiectele de cercetări polare, dar a şi desfiinţat Institutul Român de Cercetări Polare, înfiinţat în anul 1994 de Teodor Negoiţă.
2013: A murit omul de afaceri Jacki Clerico, legendarul patron al cabaretului „Moulin Rouge”
Jacki Clerico s-a născut pe 18 martie 1929 la Paris, Franța. În 1962, el i-a urmat tatălui său, Joseph, la conducerea cabaretului fondat în 1889, locul de naştere al aşa-numitului „french cancan” imortalizat de tablourile lui Toulouse-Lautrec. Era începutul unei noi ere. Sanctuarul din Place Blanche, renumit pentru istoria sa lungă, a revenit din nou cu fler. El a readus cabaretului „Moulin Rouge” fastul din Belle Epoque, odată cu revenirea la mari spectacole în care erau celebrate penele şi „french cancan-ul”, precum şi prin instalarea unei noi scene, a unui acvariu gigant şi a unui prim balet acvatic, care a uluit spectatorii, potrivit www.moulinrougemusical.co.uk.
Înconjurat de o echipă de 400 de colaboratori, Jackie Clerico a contribuit prin cei 50 de ani de prezenţă zilnică la notorietatea „Moulin Rouge”, considerat unul din cele mai cunoscute cabarete din lume şi una din cele mai frumoase vitrine ale Franţei. Cu o stare de sănătate din ce în mai precară, Clerico a predat frâiele fi ului său Jean-Jacques, continuând însă să ofere îndrumări strategice. A murit pe 13 ianuarie 2013, în Neuilly-sur-Seine, Franța.
2014: A încetat din viaţă actorul Mihai Fotino
Mișu Matei Fotino, (Mișulică M. Fotino), cunoscut sub numele de scenă Mișu Fotino, s-a născut pe pe 14 septembrie 1930, la București.
Mihai Fotino şi-a construit o carieră bogată în teatru, dar şi în cinematografie şi în televiziune abordând mai ales genul comediei. A debutat la vârsta de 6 ani, în anul 1936, în piesa de teatru "Coloniale", iar, din 1952, Mihai Fotino a fost actor la Teatrul Dramatic din Braşov.
A fost remarcat de marele regizor Sică Alexandrescu, care a decis să-l aducă la Bucureşti. Din 1956, a jucat la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti. La cea de-a XIV-a ediţie a galei premiilor Uniunii Teatrale din România, (UNITER), din 2006, Mihai Fotino a fost premiat pentru întreaga sa activitate.
În anul 2005, actorul a suferit un atac cerebral, care l-a obligat să renunţe să mai joace. Despărţirea de scenă a fost, după cum a mărturisit, la câţiva ani, cea mai dureroasă. Actorul a încetat din viaţă pe 13 ianuarie 2014, la București.
Se încarcă comentariile...
