4 iunie: Ziua în care s-a născut celebrul actor român Alexandru Arșinel

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În data de 4 iunie 1783, are loc prima demonstrație în public a zborului unui balon cu aer cald. La aceeași dată, dar în anul 1919, Congresul american aprobă un amendament care garantează dreptul la vot al femeilor. Tot pe 4 iunie se naște Alexandru Arșinel (1939), Angelina Jolie (1975) și Aleksei Navalnîi (1976). 

Casa de Cultură Alexandru Arșinel Arhiva Primăriei jpg

1783 - Frații Joseph si Étienne Montgolfier au făcut prima demonstrație în public a zborului cu baloane cu aer cald

Frații Montgolfier au fost descoperitorii balonului cu aer cald. În fapt au fost mai mulți frați (și surori), dar ceilalți n-au devenit renumiți. Joseph-Michel și Jacques-Étienne Montgolfier au studiat științele naturale și arhitectura, fiind proprietarii unei fabrici de hârtie (ocupație tradițională în familie încă din sec. XIV). Pe la mijlocul anului 1770, Joseph-Michel este preocupat de aeronautică, făcând încercări de parașutism de pe acoperișul casei sale. Motivat de articolul lui Joseph Priestley (fizician, chimist, filozof și teolog american – 1733-1804) se preocupă de proprietățile gazelor, căutând un amestec de gaze mai ușor decât aerul.

Experimentele cu vapori de apă eșuează. În decembrie 1782 întreprind în Annonay, locul lor de baștină, prima încercare cu un balon umplut cu lână, fân și aer încălzit, încercare încununată de succes. Frații ajung la concluzia că fumul este forța care contribuie la înălțarea aerostatului, din care cauză folosesc materiale care produc mult fum. La 5 mai 1783 îmbunătățesc peretele balonului, care va fi construit din in căptușit cu hârtie. Zborul, asistat de public, durează un timp de zece minute, atingând o înălțime de 1500 m.

Regele Ludovic XVI invită frații pentru o prezentare a zborului cu balonul la Paris, însărcinând în același timp cu studiul acestui fenomen „Academia de Științe din Paris”. Jean-Baptiste Reveillon livrează tapete colorate și sprijină financiar experimentul cu balonul. La data de 19 septembrie frații fac un experiment cu un balon care se înalță cu trei animale (un miel, o rață și un cocoș), în prezența regelui; animalele supraviețuiesc zborului cu balonul. Drept urmare, regele aprobă să se facă încercări și cu oameni. La 21 noiembrie 1783 balonul se înalță cu primii oameni, fizicianul Pilâtre de Rozier și ofițerul Marquis d’Arlandes. Zborul durează 25 de minute fără incidente. Se preconizase ca experimentele să se efectueze cu deținuți, dar din cauza protestelor s-a renunțat la această idee. Încercarea următoare, la 1 decembrie 1783, se va face cu un gaz mai ușor decât aerul, folosindu-se hidrogenul. Jacques Charles zboară astfel în Paris pe o distanță de 3 km. Primul zbor cu un om la bordul unui balon în afara Franței a avut loc lângă Milano la 25 februarie 1784. Joseph-Michel îmbunătățește balonul în anul 1796 prin folosirea ventilului descoperit de John Whitehurst în 1772. Frații Montgolfier pun la punct o tehnologie de producere a unei hârtii transparente pentru confecționarea balonului. Ulterior au loc concursuri cu baloane.

1798 - A murit scriitorul italian Giacomo Casanova

Giacomo Casanova jpeg

S-a născut în data de 2 aprilie 1725, la Veneţia. Tatăl său, Gaetano Casanova, a fost actor şi regizor. Casanova a studiat la Universitatea din Padova şi la Seminarul Sf. Ciprian. A lucrat în armată un timp, a cântat la vioară, dar fără succes. A lucrat şi la cabinetul avocatului Manzoni. În 1744, după ce şi-a luat doctoratul la Padova (1742), a devenit secretar al cardinalului Acquaviva de Rome. Apoi, s-a stabilit la Veneţia, unde, în 1746, a fost violonist la Teatrul San Samuel.

Suspectat de Inchiziţie, a călătorit din oraş în oraş, la Paris, Dresda, Praga, Viena şi Veneţia. În Dresda, a tradus opera „Zoroastre” în italiană. Împreună cu François Prévost, a scris piesa „Les Thessaliennes”, care a avut patru reprezentări la Comédie Italienne, la Paris, în 1752. Parodia sa după Racine, „The Thébaďde”, a fost interpretată la Dresda, în 1753. În 1755, a fost arestat iar manuscrisele sale, cărţile, lucrările despre magie şi cartea „Arentino’s” au fost arse pe rug.

Casanova a fost considerat vrăjitor şi a fost închis timp de cinci ani, în Piombi, potrivit  britannica.com. La 31 octombrie 1756, a realizat o evadare spectaculoasă şi a plecat la Paris, unde şi-a câştigat celebritatea. Ca şi Dostoievski, a fost jucător de cărţi şi, în 1757, la Paris, a introdus loteria. Această invenţie l-a făcut milionar. A deschis şi un atelier pentru obţinerea mătăsii. În 1760, fiind urmărit de creditorii săi, a traversat Europa.

Şi-a continuat aventurile în Anglia, Germania şi Spania. A tradus comedia lui Voltaire „L’Ecossaise” pentru trupa de actori a lui Pietro Rossi din Genova. A tradus şi o parte din „Iliada” lui Homer. În 1772, a scris în italiană cunoscutele documente „History of Unrest in Poland”.

Între 1774-1782, a lucrat ca spion pentru Inchiziţia veneţiană. În 1787, s-a întâlnit cu Mozart, la Praga, şi a participat la prima reprezentaţie a operei „Don Giovanni”. Romanul său, „Ne Amori ne Donne, Ovvero la Stalla Ripulita”, a fost motivul pentru care a început cel de-al doilea exil.

La Praga, a publicat „Soliloque d’un Penseur” şi un episod din „Story of My Flight”. În 1785, a fost bibliotecar în serviciul contelui de Waldstein, la castelul Dux, din Bohemia. Şi-a concentrat ultimii ani ai vieţii pe scrierea „Memoriilor”, cea mai importantă lucrare a sa, care a apărut în prima ediţie completă în 1960.

Soldat, spion, diplomat, scriitor, aventurier, cum reiese din autobiografia lui, toate acestea i-au creat reputaţia de cel mai faimos erou romantic

1919 - Congresul american aproba cel de-al 19-lea amendament al Constituției SUA, care garantează dreptul la vot al femeilor

FOTO: Shutterstock
FOTO: Shutterstock

1920 - Se încheie Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România (a intrat în vigoare la 26 iulie 1921)

Dezbatere „Historia”: Tratatul de la Trianon: România şi Ungaria în bătălia pentru Transilvania | VIDEO jpeg

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

1928 - S-a născut tenorul Valentin Teodorian

S-a născut în Bucureşti, într-o familie de muzicieni - tatăl, Constantin Teodorian, membru fondator al Societăţii „Opera” şi prim solist al Operei Române, mama, Eugenia Teodorian, membră a Societăţii corale „Carmen”. A studiat la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” şi la Conservatorul bucureştean. A fost solist al Operei Române din Bucureşti, unde a interpretat roluri de tenor în peste 40 de opere, dintre care de neuitat rămân cele din: „Bărbierul din Sevilla” de Rossini, „Pelleas şi Melisande” de Debussy, „Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, „Manon” de Massenet, „Traviata” şi „Rigoletto” de Verdi, „Don Pasquale” de Donizetti, „Cosi fan tutte”, „Flautul fermecat” şi „Răpirea din Serai” de Mozart, „Faust” de Gounod, „Gianni Schicchi” de Puccini, „Povestirile lui Hoff mann” de Offenbach, „Lakme” de Delibes, „Boris Godunov” de Mussorgski (Inocentul), „Maeştrii cântăreţi” de Wagner (David), „Albert Hering” de Britten, „Luna” de Orff (Povestitorul), operetele „Liliacul” de Johann Strauss (Eisenstein) şi „Văduva veselă” de Lehar (Camille de Rosillon), conform site-ului radioromaniacultural.ro.

A făcut parte din legendara „distribuţie de aur”, alături de Magda Ianculescu (care i-a fost soţie timp de mai mulţi ani), Nicolae Herlea, Silviu Gurău, Constantin Gabor, Nicolae Secăreanu, Nicolae Florei, Valentin Loghin, Maria Săndulescu, în „Bărbierul din Sevilla”.

Remarcabile au rămas şi evoluţiile sale în lucrări româneşti: „Motanul încălţat” de Cornel Trăilescu, „O noapte furtunoasă” de Paul Constantinescu, „Oedipe” de George Enescu. A fost laureat al Concursului Internaţional Primăvara la Praga (1954) şi al Festivalurilor internaţionale de la Bucureşti (1953) şi Varşovia (1955). În 1962 a primit titlul de Artist Emerit. A apărut adesea în concerte vocalsimfonice şi în recitaluri de lied. A compus muzică vocală, a fost poet şi scriitor.

A cântat pe scenele din Paris, Viena, Praga, Budapesta, Moscova, precizează site-ul amintit. A scris monografiile „Nicolae Lungu” şi „Verdi Nemuritorul”. A participat la numeroase emisiuni radiofonice, ca vorbitor sau ca solist de operă. A realizat importante înregistrări pentru Radiodifuziune, pentru Televiziune şi pentru Electrecord. A murit la 18 mai 1995, la Bucureşti.

 1939 - S-a născut Alexandru Arşinel, actor român de teatru şi film

FOTO: Televiziunea Română
FOTO: Televiziunea Română

Arșinel este cunoscut și pentru parteneriatul cu Stela Popescu, cu care a jucat numeroase spectacole de revistă și emisiuni TV.

Dincolo de controversele care i-au marcat ultimii ani ai vieții, numele lui Alexandru Arșinel (1939-2022) se confundă cu istoria Teatrului de Revistă „Constantin Tănase“ din București, pe scena căruia a jucat timp de aproape șase decenii, formând un cuplu scenic de mare succes alături de Stela Popescu.

Alexandru Arșinel a bucurat generații întregi cu spectacolele de revistă, scenetele TV și comediile în care a jucat

Alexandru Arșinel a studiat IATC (actualul UNATC), la clasa profesoarei Irina Răchițeanu. Pasionat de fotbal, acesta recunoștea că lipsea mult de la cursuri. „Am venit la cursurile de pregătire, la Irina Răchiţeanu. Eram toată ziua la meciuri, oriunde numai la teatru nu eram. Până când am apărut ca figurant, nu ştiu dacă mai văzusem piese de teatru. Mi-a plăcut foarte mult să citesc, aşa că m-a atras teatrul, pentru că mi se părea mai uşor“, dezvăluia el.  

Alexandru Arșinel a murit pe 29 septembrie 2022, la 83 de ani. În ultimul an, actorul s-a confruntat cu probleme grave de sănătate și a fost internat de mai multe ori.

CONTINUĂ SĂ CITEȘTI: Povestea lui Arșinel, actorul-emblemă al Revistei Românești 

4 iunie 1975 - S-a născut actrița americană Angelina Jolie

FOTO: Shutterstock
FOTO: Shutterstock

Angelina Jolie (n. 4 iunie 1975, Los Angeles, California, SUA) este o actriță și regizoare de film americană; laureată a unui Premiu Oscar, trei Premii Globul de Aur și două Screen Actors Guild Awards. A fost numită de către Forbes cea mai bine plătită actriță de la Hollywood în 2009, 2011, și 2013. Viața ei fiind pentru moment una din cele mai mediatizate. A fost numită „cea mai frumoasă femeie din lume” de reviste ca Vogue, People și Vanity Fair, iar Esquire, FHM și Empire au numit-o „cea mai sexy femeie în viață”.  

Debutul ei pe micile ecrane a avut loc în copilărie, alături de tatăl ei Jon Voight, în filmul „Lookin' to Get Out” (1982), dar cariera ei de actriță a început abia zece ani mai târziu, în producția cu buget redus „Cyborg 2” (1993). Primul ei rol de succes a fost în filmul „Hackers” (1995). De asemenea a jucat în „George Wallace” (1997), un film biografic în jurul căruia au avut loc multe controverse. Mai târziu a jucat în „Gia” (1998), și a obținut un premiul Oscar pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar pentru drama „Girl, Interrupted” (1999). Jolie a câștigat faima internațională datorită rolulului eroinei de jocuri video Lara Croft în filmul „Lara Croft: Tomb Raider” (2001) și apoi „Lara Croft Tomb Raider: The Cradle of Life” (2003). Și-a continuat cariera de star de filme de acțiune cu „Mr. & Mrs. Smith” (2005), „Wanted” (2008) și „Salt” (2010), și a primit aprecere critică pentru performanța sa în dramele „A Mighty Heart” (2007) și „Changeling” (2008).  

4 iunie 1976 - S-a născut Aleksei Navalnîi, politician rus

FOTO: EPA-EFE
FOTO: EPA-EFE

Aleksei Anatolievici Navalnîi (n. 4 iunie 1976, Butîn, Moscova, RSFS Rusă, URSS) este un jurist, activist și politician rus.

 Din 2009 a căpătat popularitate în Rusia și în mass-media rusă și cea internațională, criticând corupția și regimul lui Vladimir Putin. El a organizat demonstrații de amploare promovând democrația și condamnând corupția politică din Rusia, „atacându-l” pe Putin și aliații săi.

În 2012, „The Wall Street Journal” l-a descris pe Navalnîi ca fiind „omul de care Vladimir Putin se teme cel mai mult”. În septembrie 2013, Navalnîi a candidat la funcția de primar al Moscovei, pierzând cursa în fața lui Serghei Sobianin (candidatul lui Putin), cu 27% din voturi.

Aleksei Navalnîi este laureatul Premiului Saharov pentru libertatea de gândire 2021.

Navalnîi a fost arestat de numeroase ori de autoritățile ruse, cel mai serios caz fiind în 2012, când autoritățile federale l-au acuzat de fraude și delapidări, acuzații respinse de acesta.

În iulie 2013, opozantul rus a fost condamnat pentru delapidare, la cinci ani de colonie cu regim obișnuit. Fiind reținut chiar în sala de judecată, Navalnîi a fost eliberat a doua zi, printr-o altă decizie de judecată, sub măsura obligării sale de a nu părăsi țara.

Pe 28 februarie 2014, o altă instanță de judecată i-a schimbat sentința lui Navalnîi din interdicție de a părăsi țara în arest la domiciliu până la 28 aprilie. Ulterior, arestul la domiciliu i-a fost prelungit regulat până la 15 februarie 2015.

Pe 20 februarie 2015, Navalnîi a fost supus unui arest administrativ pentru 15 zile pentru agitație în metrou.

Pe 19 decembrie 2014, procuratura a cerut 10 ani de închisoare pentru Navalnîi în cazul «Yves Rocher», în care el și fratele său, Oleg, au fost învinuiți de furt de mijloace financiare de la firma «Yves Rocher Восток». Aleksei a respins acuzațiile și pe 30 decembrie 2014, instanța l-a condamnat la 3 ani și 6 luni cu suspendare; în timp ce fratele său a primit același termen cu executare.

Istoria zilei



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite