29 septembrie: s-a stins din viață Charles Addams, creatorul „Familiei Addams”. Pasiunea artistului pentru lucruri morbide
0Ziua de 29 septembrie a marcat trecerea în neființă a unor personalități marcante din domeniul artistic, printre care creatorul „Familiei Addams”, Charles Addams, poetul britanic Wystan Hugh Auden și ilustrul actor român Alexandru Arșinel.
1812: S-a născut omul politic Eudoxiu Hurmuzaki
Eudoxiu baron de Hurmuzachi (sau Eudoxius Freiherr von Hormuzaki) s-a născut la 29 septembrie 1812, în localitatea Cernăuca, aflată în regiunea istorică a Bucovinei, parte a Imperiului Austriac (astăzi în Ucraina).
El a provenit dintr-o familie aristocratică de vechi tradiții, familia Hurmuzachi. Tatăl său, Doxachi Hurmuzachi, era cunoscut pentru că oferea adăpost liderilor politici români din Transilvania persecutați și a intrat în datorii pentru a-i ajuta.
După absolvirea Liceului din Cernăuți, Eudoxiu a studiat la Facultatea de Drept a Universității din Viena, în perioada 1830-1836, alături de fratele său Constantin Hurmuzaki. După încheierea studiilor, el a demarat cercetări în arhivele statului din Viena, colectând un material documentar valoros format din peste trei mii de acte.
Eudoxiu Hurmuzachi a fost un susținător al Revoluției de la 1848 și s-a înscris în garda națională din Viena. Ulterior, s-a întors în Bucovina, unde a fost unul dintre promotorii autonomiei Bucovinei, opunându-se încorporării acestei regiuni în Galiția. A fost implicat în elaborarea regulamentelor pentru Bucovina și a tradus codul civil și codul penal din limba germană în limba română.
El a fost, de asemenea, un colaborator al ziarului politic „Bucovina”, care a jucat un rol semnificativ în renașterea culturală și națională a Bucovinei. Eudoxiu Hurmuzachi a fost numit membru al comisiei pentru elaborarea unui lexicon de terminologie juridică în limba română și a contribuit la examinarea manualelor românești pentru școlari utilizate în Bucovina.
În 1861, Eudoxiu Hurmuzachi a fost ales deputat în Dieta Bucovinei pentru județul Câmpulung Moldovenesc-Solca. Ulterior, a deținut funcția de căpitan al Bucovinei, susținând interesele familiei imperiale austriece și luptând pentru drepturile românilor din întregul imperiu. A fost ales deputat în Consiliul Imperial (Reichsrat) și a avut un rol important în politica Bucovinei până la moartea sa, în 1874.
Eudoxiu Hurmuzachi a fost membru al Academiei Române și a scris mai multe cărți științifice și istorice, dintre care cele mai notabile sunt cele cinci volume ale „Documentelor privitoare la Istoria Românilo.” A fost un cercetător dedicat și a explorat cu minuțiozitate arhivele vieneze, contribuind la culegerea documentelor care au stat la baza Colecției Hurmuzaki.
El a fost onorat cu titlul personal de baron în 1872, în recunoașterea serviciilor sale aduse imperiului și țării.
1846: S-a născut agronomul, profesorul şi omul politic Dimitrie Comşa
S-a născut la Sibiu și a fost un ilustru agronom, profesor și om politic român, recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul agricol și implicarea în viața politică a României.
El a fost unul dintre semnatarii Memorandumului din 1892, un document important pentru comunitatea românească din Transilvania, care a cerut drepturi și recunoaștere pentru românii din această regiune, aflată sub administrația austro-ungară.
Agronom de profesie, Dimitrie Comșa a avut un impact semnificativ asupra modernizării agriculturii românești prin intermediul lucrării sale intitulate „Călăuza agricolă.”Acest ghid agricol a oferit sfaturi și cunoștințe practice pentru fermieri, contribuind la creșterea productivității agricole și la dezvoltarea economică a țării.
Pe lângă activitatea sa agricolă, Dimitrie Comșa a fost și un om politic dedicat. A fost un fruntaș al Partidului Național Român și a susținut cauza românilor din Transilvania, pentru a obține drepturi și reprezentare în cadrul administrației austro-ungare.
În recunoașterea contribuțiilor sale semnificative, Dimitrie Comșa a devenit membru de onoare al Academiei Române în 1926. Moartea sa, în 1931, a încheiat o viață dedicată modernizării agriculturii și luptei pentru drepturile românilor din Transilvania, lăsând o moștenire remarcabilă în istoria țării.
1888: S-a născut lingvistul Iorgu Iordan
S-a născut la Tecuci, județul Galaţi. A urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Iaşi (1908-1911), concomitent fiind student şi la Facultatea de Drept (1908-1912). În 1919 şi-a susţinut teza de doctorat, potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)”.
Şi-a continuat studiile la Bonn, Berlin şi Paris (1921-1925) şi a efectuat câteva călătorii de studii în Italia şi Spania. A devenit profesor titular la catedra de Limbi şi Literaturi Romanice (1927-1934), apoi la Catedra de Filologie Română a Universităţii din Iaşi; decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1938-1939).
A fost transferat în 1946 la Bucureşti, unde a ţinut cursuri de lingvistică romanică, lingvistică generală şi de limba română. În 1956 a trecut la catedra de Filologie Romanică a Universităţii din Bucureşti, contribuind în mod hotărâtor la crearea unei Catedre de Limba şi Literatura Spaniolă. A deținut funcțiile de: decan al Facultăţii de Filologie (1947-1950, 1956-1957) şi rector al Universităţii din Bucureşti (1957-1958); director al Teatrului Naţional din Iaşi (1928-1930, 1944- 1945), ambasador al României la Moscova (1945-1947). A pus bazele Institutului de Filologie Română „Al. Philippide” din Iaşi, al cărui director a fost. De asemenea, a fost directorul Institutului de Lingvistică din Bucureşti (1949-1952, 1958-1970).
A condus o serie de reviste ale Academiei Române: „Studii şi cercetări lingvistice”, „Revue roumaine de linguistique”, „Limba română”. A întemeiat Societatea română de lingvistică romanică (1962), pe care a condus-o până la sfârşitul vieţii.
Printre cele peste 500 de lucrări, studii, articole, comunicări, în domeniul limbii române, al lingvisticii romanice şi al lingvisticii generale, se numără: „Introducere în studiul limbilor romanice. Evoluţia şi starea actuală a lingvisticii romanice”, „Gramatica limbii române”, „Limba română contemporană”, „Crestomaţie romanică”, „Istoria limbii române (Pe-nţelesul tuturora)”. A fost şi istoric şi critic literar, publicând studii despre Cervantes, Dante, Goethe, Lope de Vega, Petrarca, dar şi despre Arghezi, Caragiale, Creangă, Eminescu, Rebreanu, Sadoveanu ş.a.
A fost editor al „Letopiseţului Ţării Moldovei” de Ion Neculce (1955) şi al „Scrierilor” lui Ion Creangă (1964); redactor responsabil al „Dicţionarului limbii române”. La 12 august 1948, devine membru titular activ al Academiei Române, iar ulterior, vicepreşedinte al acestei instituţiei (1959-1966). A murit la 20 septembrie 1986.
1918: Transilvania „printre națiunile libere”
Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, întrunit la Oradea, a adoptat în unanimitate o declaraţie, redactată de Vasile Goldiş, privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza „printre naţiunile libere”, în temeiul dreptului ca fi ecare naţiune să dispună liber de soarta sa. Se revendica recunoaşterea conducerii PNR ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. S-a constituit un „Comitet de acţiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiş.
1973: A murit scriitorul şi poetul Wystan Hugh Auden
S-a născut în oraşul englezesc York, la 21 februarie 1907, potrivit site-ului https://poets.org. S-a mutat la Birmingham în timpul copilăriei.
La început, a fost atras de ştiinţele exacte, dar mai apoi s-a îndreptat către poezie. A fost influenţat de poezia lui Thomas Hardy şi Robert Frost, precum şi de William Blake, Emily Dickinson, Gerard Manley Hopkins şi de versurile în engleza veche.
În 1925, a intrat la „Christ Church College”, din cadrul Universităţii Oxford, unde a adunat în jurul său un grup de tineri scriitori cu vederi socialiste, printre care Louis MacNiece, Stephen Spender şi Christopher Isherwood. După absolvire, în 1928, a lucrat timp de cinci ani ca director de şcoală în Scoţia şi Anglia. Prima carte, „Poems” (1930), a fost urmată de „The Orators, an English Study” (1932), menţionează site-ul www.poetryfoundation.org.
A scris ulterior trei piese în versuri împreună cu Isherwood: „The Dog Beneath the Skin” (1935), „The Ascent of F-6” (1936) şi „On the Frontier” (1938). În poemele „Look, Stranger!” (1936) şi „Journey to a War” (1939) şi-a exprimat părerile politice, manifestându-se în mod evident împotriva războiului. Volumul „Another Time” (1940) conţine versuri romantice. Auden a locuit în Germania, unde a fost martor la ascensiunea nazismului.
În 1936, s-a căsătorit cu Erika Mann, fiica lui Thomas Mann, pentru a o ajuta să obţină un paşaport britanic şi să părăsească Germania. În 1937, a primit Medalia de aur „King George” pentru poezie. În 1939, a emigrat în Statele Unite ale Americii şi a primit cetăţenia americană în 1946, notează site-ul https://interestingliterature.com. A publicat „The Double Man” (1941), „For the Time Being” (1944) şi „The Age of Anxiety” (1947), câştigătoare a Premiului Pulitzer în 1948. În 1945, a publicat „The Collected Poetry of W. H. Auden”, volum care cuprinde mare parte din opera sa, fără să ţină cont de ordinea cronologică. A scris apoi „Nones” (1951), „The Shield of Achilles” (1955), „Homage to Clio” (1960), „About the House” (1965) şi „City without Walls” (1969).
Între 1956-1961, Auden a fost profesor de poezie la Universitatea Oxford. În 1954, a primit Premiul Bollingen pentru poezie. În 1967, a primit Medalia Naţională pentru Literatură.
A murit la 29 septembrie 1973, la Viena. De origine britanică şi adoptat de americani, a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX.
1988: A murit artistul Charles Addams
S-a născut pe 7 ianuarie 1912, în Westfield, New Jersey. Fiul lui Grace M. (născută Spear; 1879–1943) și Charles Huey Addams (1873–1932), un executiv al unei companii de piane care studiase pentru a deveni arhitect.
Charles Addams avea legături de rudenie îndepărtată cu președinții americani John Adams și John Quincy Adams, în ciuda diferențelor de ortografie ale numelui de familie. El era chiar verișor de gradul al doilea cu faimoasa reformatoare socială Jane Addams.
În copilărie, Charles Addams obișnuia să viziteze Cimitirul Presbyterian de pe Mountain Avenue din Westfield, unde se întreba cum e să fii mort. În desenele sale, creațiile sale înspăimântătoare locuiau pe Dealul Cimitirului, cu o priveliște de coșmar.
College Hall, cea mai veche clădire de pe campusul actual al Universității din Pennsylvania, unde Addams a studiat, a fost de asemenea o sursă de inspirație pentru conac.
Charles Addams s-a alăturat departamentului de machetare al revistei „True Detective” în 1933, unde retușa fotografii ale cadavrelor pentru a putea să fie publicate.
Primul său desen publicat în „The New Yorker”, o schiță a unui spălător de ferestre, a apărut pe 6 februarie 1932, iar desenele sale au apărut regulat în revista din 1937, când a realizat primul desen din seria care avea să devină cunoscută sub numele de „Familia Addams”, până la moartea sa. El a rămas freelancer pe tot parcursul acelei perioade.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Charles Addams a servit la Centrul Fotografic al Corpului de Semnal din New York, unde a realizat filme de instruire animate pentru Armata Statelor Unite.
Producătorul de televiziune David Levy i-a propus lui Addams să creeze seria de televiziune Familia Addams, cu o mică contribuție din partea umoristului. Addams a dat nume personajelor sale și a creat calități pentru actori de folosit în interpretări; serialul a fost difuzat pe ABC între 1964 și 1966.
Charles Addams a realizat regulat desene pentru The New Yorker, iar el a creat și banda desenată sindicalizată „Out of This World” între 1955 și 1957. Colecțiile de lucrări ale sale includ „Drawn and Quartered” (1942) și „Monster Rally” (1950).
Charles Addams a realizat mai mult de 1.300 de desene de-a lungul vieții sale. În afara paginilor The New Yorker, desenele sale au apărut în Collier's și TV Guide, precum și în cărți, calendare și alte produse.
Charles Addams s-a întâlnit cu prima sa soție, Barbara Jean Day, la sfârșitul anului 1943. Deși se spune că semăna cu personajul său din desene, Morticia Addams, căsătoria s-a încheiat opt ani mai târziu, după ce Addams a refuzat să aibă copii. S-a căsătorit cu a doua sa soție, Barbara Barb (Estelle B. Barb), în 1954. Aceasta era avocată și a reușit să controleze francizele de televiziune și film ale Familiei Addams, convingându-și soțul să cedeze alte drepturi legale. La un moment dat, ea l-a convins să încheie o poliță de asigurare de 100.000 de dolari. Cuplul a divorțat în 1956.
Charles Addams era „sociabil și distins”. Un biograf l-a descris ca fiind „un om bine îmbrăcat, cu părul argintiu pieptănat înapoi și o manieră blândă, care nu semăna deloc cu un demon”.
Addams s-a căsătorit cu a treia și ultima sa soție, Marilyn Matthews Miller, cunoscută sub numele de „Tee” (1926–2002), într-un cimitir pentru animale de companie. Addams și soția sa s-au mutat în Sagaponack, New York, în 1985, unde și-au numit proprietatea „The Swamp” (Mlaștina).
A murit pe 29 septembrie 1988, la vârsta de 76 de ani, la Spitalul St. Clare din New York City, în urma unui atac de cord La Universitatea din Pennsylvania, Charles Addams a primit, în 2001, o sală de arte frumoase numită în onoarea sa, Charles Addams Fine Arts Hall. În 2020, Charles Addams a fost inclus în Hall of Fame din New Jersey.
2006: Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei
Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, desfăşurat la Palatul Parlamentului, s-a încheiat cu adoptarea Declaraţiei de la Bucureşti, consacrată, în principal, rolului tehnologiilor informaţiei în educaţie, dar şi crizelor politico-umanitare din Africa - Ciad, Cote d’Ivoire, Regiunea Darfour - şi Liban; senegalezul Abdou Diouf a fost reales în funcţia de secretar general al Francofoniei.
2014: AGERPRES celebrează 125 de ani de activitate
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a sărbătorit 125 de ani de activitate neîntreruptă, în cadrul unei ceremonii la Palatul Elisabeta, în prezenţa principesei Margareta şi a principelui Radu. La eveniment au participat şi reprezentanţi ai comisiilor pentru cultură din Parlamentul României şi corespondenţi ai agenţiilor de presă din străinătate.
2022: A murit actorul Alexandru Arşinel
S-a născut pe 4 iunie 1939 în Dolhasca, Baia.
A studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București și a absolvit în 1962. După absolvire, și-a început cariera artistică și a devenit cunoscut pentru talentul său în teatru de revistă, televiziune și film.
În 1964, a devenit membru al echipei de actori a Teatrului de revistă „Constantin Tănase”, alături de nume celebre precum Mircea Crișan, Puiu Călinescu, și alții. Un parteneriat notabil în cariera sa a fost cel cu Stela Popescu, cu care a jucat în numeroase spectacole de revistă și emisiuni TV. Mai târziu, în 1998, a preluat funcția de director al Teatrului de revistă „Constantin Tănase”.
Alexandru Arșinel a avut o carieră prolifică în teatru, participând la sute de spectacole de teatru, divertisment și musicaluri. A lansat albume muzicale și a interpretat cântece din repertoriul unor mari artiști precum: Nat King Cole, Frank Sinatra, Engelbert Humperdinck, și Tom Jones.
A fost recunoscut și apreciat în orașul său natal, Dolhasca, unde a fost numit Cetățean de Onoare, iar Casa de Cultură din localitate îi poartă numele, din 2014.
Pe 29 septembrie 2022, Alexandru Arșinel a încetat din viață la vârsta de 83 de ani, nternat la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Municipal din București, unde medicii l-au intubat și l-au ventilat artificial.
A fost înmormântat, pe 2 octombrie 2022, la Cimitirul Bellu.
Se încarcă comentariile...
