1 aprilie: Ziua când s-a născut Cornel Patrichi, actor, balerin şi coregraf
0Cornel Patrichi a fost unul dintre cei mai apreciaţi coregrafi şi balerini din România, el fiind denumit „regele dansului în comunism“, ca urmare a relaţiei apropiate pe care o avea cu Nicu Ceauşescu.
1866: S-a înființat Societatea Literară Română
Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural din România. A fost înfiinţată în anul 1866 sub denumirea „Societatea Literară Română”. Din 1/13 august 1867 s-a transformat în Societatea Academică Română, iar la 30 martie 1879 a devenit Academia Română. De-a lungul timpului, ea a adunat în rândurile sale unii dintre cei mai proeminenţi reprezentanţi ai culturii române.
1881 - S-a născut poetul, publicistul și politicianul român Octavian Goga
Octavian Goga, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare și activistă pentru drepturile românilor în Transilvania, s-a născut pe 1 aprilie 1881, la Rășinari (Sibiu), în acel moment în Austro-Ungaria.
Goga a debutat ca poet la o vârstă fragedă, iar prima sa poezie a fost scrisă la doar 9 ani. Deși a avut o carieră literară notabilă, în care a explorat teme naționaliste și patriotice, el a fost și un publicist activ. În perioada interbelică, Goga a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai importanți scriitori naționaliști ai vremii.
Într-un text autobiografic publicat în 1931 în ziarul Rampa, poetul își rememora începuturile literare și influențele care i-au modelat destinul.
„Dacă aş fi trăit într-o ţară în care ar fi respirat libertatea, aş fi făcut poate numai literatură. Vremea însă în care m-am născut şi poporul în care am trăit nu mi-au îngăduit luxul unui răgaz pe care greu mi-l puteam plăti… În casa noastră se făcea literatură. Se citea mult. Tatăl meu era un cărturar, iar mama publicase în 1880 multe poezii în revistele din Transilvania. Eram de 9 ani când am scris prima poezie, un fel de imn al libertăţilor împotriva ungurilor, o copilărească răsvrătire pe care am trimis-o tatei de ziua lui”, mărturisea poetul.
Pe lângă activitatea literară, Octavian Goga s-a implicat activ în politică, însă cariera sa rămâne marcată de controverse.
„Octavian Goga a fost un om politic şi demnitar al Statului Român (prim-ministru), care a promovat o politică profascistă, în care antisemitismul s-a aflat la loc de cinste. În calitate de prim-ministru a promovat în 1938,Legea prin care o treime din populaţia evreiască avea să-şi piardă cetăţenia şi deci protecţia din partea statului”, nota, în urmă cu doi ani, Institutul Elie Wiesel.
Mulți critici au subliniat că poezia și activitatea literară a lui Goga au fost umbrite de opțiunile sale politice radicale, iar astăzi este greu de ignorat impactul său în politica naționalistă de extremă dreapta a vremii.
Octavian Goga a murit în 1938, la scurt timp după ce a fost demis din funcția de prim-ministru.
1939: S-a născut actorul şi regizorul Cătălin Naum
Regizorul Cătălin Naum a fost unul dintre cei mai apreciaţi pedagogi din domeniul artei teatrale. Activitatea maestrului la Teatrul Podul, unde a format generaţii întregi de studenţi şi tineri actori, i-a desăvârşit statutul de profesionist.
Cătălin Naum a fost apreciat de întreaga lume teatrală, personalităţi din domeniu precum Oana Pellea şi Ilinca Goia au transmis mesajele lor de condoleanţe.
1941: masacrul de la Fântâna Albă
A fost declarată de Parlamentul României zi naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.
Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, în urmă cu 80 de ani, în Bucovina de Nord unde între 2.000 şi 4.000 de români au fost ucişi de către trupele sovietice când încercau să treacă graniţa din URSS în România.
Deşi, potrivit unor date, nu au fost omorâţi mai mult de 48 de civili, martorii locali au povestit despre un număr de victime mult mai mare, susţinând că supravieţuitorii au fost torturaţi, executaţi sau îngropaţi de vii în morminte. Alţi supravieţuitori au fost luaţi pentru a fi torturaţi şi ucişi de către NKVD.
1944: S-a născut Cornel Patrichi, actor, balerin şi coregraf
Cornel Patrichi a fost unul dintre cei mai apreciaţi coregrafi şi balerini din România, el fiind denumit „regele dansului în comunism“, ca urmare a relaţiei apropiate pe care o avea cu Nicu Ceauşescu.
Cornel Patrichi s-a născut în București, pe 1 aprilie 1944, iar perspectivele în lumea dansului s-au ivit „din întâmplare”, după ce, elev fiind, a fost selectat la școala de balet pe criteriul notelor la Sport și de la Cultură generală.
A absolvit Liceul de Coregrafie în 1962 și a fost angajat ca prim-balerin la Teatrul „Constantin Tănase” de unchiul său, Nicolae Patrichi, directorul muzical al teatrului, la acea vreme.
În 1972 a primit o ofertă din partea directorul Teatrului „Fantasio” din Constanța, unde a ajuns prim-balerin, poziție pentru care, timp de zece ani a făcut naveta București–Constanța. Tot în acea perioadă l-a cunoscut pe Valeriu Lazarov, care i-a propus o colaborare la realizarea unor coregrafii pentru un film. Cariera în teatru a mers mână în mână cu cea din televiziune, mai ales în 1973, atunci când a colaborat cu regizorul Alexandru Bocăneţ.
Tot în acea perioadă l-a cunoscut pe Valeriu Lazarov care l-a rugat să îl ajute cu realizarea unor coregrafii pentru un film. „Valeriu Lazarov m-a chemat la televiziune şi m-a întrebat dacă aş putea să-i fac nişte coregrafii frumoase. Am lucrat câţiva ani. El a făcut un filmuleţ cu mine şi Salome, o cântăreaţă care câştigase Eurovisionul în acel an“, povestea Patrichi într-un interviu. Cornel Patrichi a făcut parte din juriul show-ului „Dansez pentru tine“.
Cornel Patrichi a jucat şi în filme, dintre care amintim „The King of Communism: The Pomp & Pageantry of Nicolae Ceausescu“ (2002), „Detaşamentul Concordia“ (1980), „Melodii, melodii...“ (1978), „Gloria nu cântă“ (1976), „Alexandra şi infernul“ (1975), „Un august în flăcări“ (1974), „Veronica“ (1973), „Pentru că se iubesc“ (1972), „Pădurea pierdută“ (1971), „Balul de sâmbătă seara“ (1968), „De trei ori Bucureşti“ (1968) etc. Totodată, el a realizat coregrafii pentru producţii precum „Viraj periculos“ (1983), „Eu, tu şi Ovidiu“ (1977), „Bună seara, Domnule Wilde“, „Actorul şi sălbaticii“ (1975), „Cântecele mării“ (1971).
Cornel Patrichi a murit în 2016, la vârsta de 72 de ani, după ce, anterior, fusese diagnosticat cu cancer pulmonar.
1959: S-a născut Helmuth Duckadam, fost portar de fotbal la Steaua
Helmuth Duckadam, supranumit „Eroul de la Sevilla“, a intrat în istorie după ce a apărat patru penalty-uri într-o finală de cupă europeană.
S-a întâmplat la 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, unde campioana Spaniei, FC Barcelona, cotată cu prima șansă, era îngenuncheată de campioana României, Steaua București.
După ce Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, Steaua a devenit prima echipă din Estul Europei - și singura dintr-o țară comunistă - care a câștigat trofeul continental suprem.
„Astfel de momente le aştepţi o viaţă. Dar nu am avut emoţii. Eu nu m-am dus să cuceresc pământul spaniol, iar regele, din tribună, nu-mi promisese nicio maşină.Am mers acolo să le arătăm că ştim să jucăm fotbal şi să nu ne facem de râs. Noi nu aveam ce pierde. La fel cum e un portar la penalty-uri, nu are ce pierde, are numai de câştigat”, declara Helmuth Duckadam într-un interviu pentru Adevărul.
Helmuth Duckadam s-a stins din viață pe 2 decembrie 2024, la Spitalul Militar din Capitală.
2003: A murit actorul Mihai Mereuţă
Mihai Mereuță s-a născut pe 29 noiembrie 1924, în Botoşani, într-o familie de ţărani. După terminarea gimnaziului din localitatea natală, a pleacat la liceu, la Iaşi. S-a înscris, apoi, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi, menţionează www.ziarulmetropolis.ro.
În paralel, a urmat cursurile Conservatorului „George Enescu” din Iaşi, unde a avut posibilitatea de a absolvi doi ani într-unul singur. După terminarea atât a Facultăţii de Filozofi e, cât şi a Conservatorului, în 1948, s-a angajat ca actor la Teatrul Naţional din Iaşi.
După Naţionalul din Iaşi, a ajuns la Teatrul din Ploieşti. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, a ajuns pe scena bucureşteană, conform www.cinemagia.ro.
A jucat alături de Ion Caramitru în piesa „Tineri căsătoriţi caută cameră”, alături de Mariana Mihuţ în „Interviu” şi alături de Toma Caragiu şi Margareta Pâslaru în „Opera de trei parale”. Anul 1967 îl găseşte la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografi că din Bucureşti ca profesor la clasa de actorie împreună cu Constantin Morozan.
A realizat numeroase roluri, lucrând cu importanţi regizori: Liviu Ciulei, în „Azilul de noapte” şi „Opera de trei parale”, Sanda Manu, în „Mincinosul”, Valeriu Moisescu, în „Casa cea nouă”, Tompa Gabor, în „Ivan Vasilievici”.
Din 1991, după ce a ieşit la pensie, a continuat să interpreteze roluri în fi lm, să colaboreze la radio şi la televiziune. Ultimul rol important în care a putut fi aplaudat a fost cel din piesa „Boabe de rouă pe o frunză de lotus în bătaia lunii”, jucată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în regia lui Gelu Colceag.
A avut şi sute de roluri în piese radiofonice, precum: „Venea o moară pe Siret”, „Vama doctorului”, „Tinereţea lui Moromete”, „Sufl ete moarte”, „O lecţie de bun simţ”, „Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, „Maitreyi”, „Maşina Infernală”, „În vreme de război”, „Ion”, „Intrusul”, „Ion Roată şi Unirea”, „Geniu Pustiu”, „Douăsprezece scaune”.
În ultimii ani ai vieţii, a prezentat, la postul public de televiziune TVR 2, emisiunea „Ferma”. A murit la Bucureşti, la 1 aprilie 2003.
2015: A murit fostul arbitru de fotbal Nicolae Rainea
Nicolae Rainea, supranumit şi „Lotomotiva din Carpaţi” s-a stins din viaţă pe 1 aprilie, pe patul de spital. Faimosul arbitru a suferit complicaţii pulmonare şi cardiace severe, în faţa cărora până şi medicii au fost neputincioşi. Avea 81 de ani, iar extraordinara sa carieră în sport şi activitatea în administraţie păreau să îl facă nemuritor.
Marele arbitru va rămâne în memoria unei lumi întregi. De-a lungul carierei sale, Nicolae Rainea a alergat la antrenamente şi la meciuri aproximativ 200.000 de kilometri, de cinci ori ocolul Pământului pe la Ecuator.
Nicolae Rainea a fost de departe, unul dintre cei mai iubiţi arbitri pe care i-a dat România.
A arbitrat la turneele finale ale trei campionate mondiale (Germania 1974, Argentina 1978 şi Spania 1982) şi are la activ şapte finale de cupe europene.
Se încarcă comentariile...
