Video 26 octombrie, ziua în care s-a dat Bătălia de la Codrii Cosminului. Cum a zdrobit Ștefan cel Mare o armată poloneză de aproape trei ori mai mare

.

Pe 26 octombrie, în 1497, a avut loc Bătălia de la Codrii Cosminului, una dintre cele mai ingenioase victorii tactice ale lui Ștefan cel Mare. În aceeași zi, dar la mai bine de un secol și jumătate distanță, s-a născut cărturarul Dimitrie Cantemir, iar în 1802 s-a produs „Cutremurul cel Mare”. 26 octombrie este și ziua în care s-a stins legendarul Nicolae Dobrin.

1497: Bătălia de la Codrii Cosminului

Pe 26 octombrie 1497 a avut loc una dintre cele mai importante victorii militare ale lui Ștefan cel Mare. În Codrii Cosminului, într-o zonă aflată astăzi în regiunea Cernăuți din Ucraina, oastea Moldovei a învins armata regelui polonez Ioan Albert, deși era net inferioară numeric. 

Conflictul a avut loc pe fondul amenințării tot mai puternice a Imperiului Otoman în regiune. După pierderea Chiliei și a Cetății Albe în 1484, Ștefan cel Mare a căutat sprijinul Poloniei pentru recucerirea celor două cetăți, potrivit Wikipedia.

În 1485, domnitorul moldovean a încheiat o alianță cu regele Poloniei, prin celebrul Jurământ de la Colomeea. Relațiile dintre cele două state s-au deteriorat însă după urcarea pe tron a lui Ioan Albert. Potrivit cronicilor, regele polonez pregătea oficial o campanie antiotomană, însă ar fi urmărit în realitate și înlăturarea lui Ștefan cel Mare de pe tronul Moldovei. După ce a aflat aceste planuri, voievodul moldovean a decis să acționeze preventiv și a ocupat Pocuția, amplificând tensiunile dintre cele două tabere.

În vara anului 1497, Ioan Albert a intrat în Moldova cu aproximativ 60.000 de oameni, în timp ce Ștefan cel Mare dispunea de circa 22.000-26.000 de luptători.

Foto: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Polonezii au asediat Suceava, însă nu au reușit să cucerească cetatea. După luni de stagnare, lipsa rezultatelor, bolile și ostilitatea populației locale l-au determinat pe Ioan Albert să ordone retragerea. Ștefan cel Mare a profitat de moment și a pregătit o ambuscadă în pădurile dese ale Codrilor Cosminului.

În timpul retragerii, aproximativ 5.000 de cavaleri polonezi au urmărit un detașament moldovean și au intrat într-o capcană pregătită în terenul împădurit. Oamenii lui Ștefan au doborât copaci pentru a bloca înaintarea cavaleriei și au fragmentat formațiile adverse.

Lipsiți de avantajul mobilității și surprinși într-un spațiu restrâns, nobilii polonezi au suferit pierderi grele, iar retragerea s-a transformat într-o fugă dezordonată spre nord.

Victoria a fost una categorică pentru Moldova. Sursele istorice indică pierderi minime în tabăra lui Ștefan cel Mare, în timp ce armata poloneză ar fi pierdut aproximativ 5.000 de oameni, morți sau capturați, printre care numeroși nobili.

Printre răniții moldoveni s-a aflat și Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare și viitorul domnitor al Moldovei, care și-a pierdut un ochi în luptă și avea să rămână în istorie drept Bogdan al III-lea cel Chior.

Moldovenii au capturat mai multe steaguri militare poloneze, inclusiv drapelele regiunilor Cracovia, Liov și Sandomir, un semn clar al amplorii înfrângerii suferite de armata lui Ioan Albert.

După victorie, locul confruntării ar fi fost transformat, din ordinul lui Ștefan, într-o pădure cunoscută ulterior sub numele de „Dumbrava Roșie”.

Tradiția locală vorbește și despre existența „Stejarului lui Ștefan cel Mare”, considerat ultimul arbore rămas din acea plantație simbolică.

Succesul de la Codrii Cosminului a consolidat poziția Moldovei în regiune și a rămas una dintre cele mai importante victorii militare din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Bătălia de la Codrii Cosminului ocupă un loc important în memoria istorică românească și este adesea prezentată drept una dintre cele mai ingenioase victorii tactice ale lui Ștefan cel Mare.

1596 Bătălia de la Keresztes: înfrângerea care a schimbat cursul războiului antiotoman

Între 24 și 26 octombrie 1596, la Mezőkeresztes, în nordul actualei Ungarii, s-a desfășurat una dintre cele mai importante confruntări ale Războiului cel Lung.

În luptă s-au confruntat armata Imperiului Otoman, condusă de sultanul Mehmed al III-lea, și o coaliție creștină formată din trupe habsburgice, ungare și transilvănene conduse de arhiducele Maximilian de Habsburg și principele Transilvaniei, Sigismund Báthory.

Bătălia de la Keresztes, miniatură otomană. Foto: Wikipedia

Deși forțele creștine au avut inițial avantajul, confruntarea s-a încheiat cu o victorie decisivă a otomanilor.

Armata otomană, estimată la 80.000-100.000 de militari, a înfruntat aproximativ 40.000-50.000 de soldați ai coaliției creștine. Luptele s-au numărat printre cele mai sângeroase ale epocii, pierderile fiind estimate la zeci de mii de oameni de ambele părți.

Înfrângerea de la Keresztes a reprezentat o lovitură importantă pentru alianța antiotomană și a consolidat poziția Imperiului Otoman în regiune. Consecințele s-au resimțit rapid și în spațiul românesc: la numai două luni după bătălie, Mihai Viteazul a încheiat pace cu Înalta Poartă și a primit confirmarea domniei în schimbul reluării plății tributului.

Bătălia de la Keresztes este considerată unul dintre momentele decisive ale Războiului cel Lung și una dintre cele mai mari confruntări militare dintre Imperiul Otoman și statele creștine de la sfârșitul secolului al XVI-lea.

1673: S-a născut Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei

Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673, în Ținutul Fălciu, și a rămas în istorie drept una dintre cele mai complexe personalități ale spațiului românesc.

Domn al Moldovei în două rânduri, Dimitrie Cantemir s-a remarcat prin activitatea sa de enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist și muzicolog.

În 1714, a devenit membru al Academiei din Berlin, una dintre cele mai prestigioase instituții științifice ale vremii. După primirea sa în academie, a redactat lucrări de referință precum „Descriptio Moldaviae” și „Historia moldo-vlachica”, contribuții fundamentale pentru cunoașterea spațiului românesc în Europa.

Dimitrie Cantemir a murit în Rusia, la 21 august 1723.

1860: A fost inaugurată Universitatea din Iași

La 26 octombrie 1860, în prezența domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost inaugurată Universitatea din Iași, prima universitate modernă a României.

Universitatea din Iași Foto: arhivă Adevărul

Instituția și-a început activitatea cu patru facultăți: Drept, Filosofie, Științe și Teologie, devenind unul dintre cele mai importante centre academice ale țării.

1802: Cutremur masiv în România, în urma căruia s-a prăbușit Turnul Colțea

La ora 10:55, pe 26 octombrie 1802, România a fost zguduită de ceea ce istoricii și seismologii numesc și astăzi „Cutremurul cel Mare”, un seism estimat la 7,9-8,2 grade.

Potrivit datelor Institutului Național pentru Fizica Pământului, cutremurul a fost resimțit pe o suprafață uriașă, de peste două milioane de kilometri pătrați, până la Constantinopol, Kiev, Moscova, Sankt Petersburg, Varșovia, Varna și Vidin.

Relatările vremii descriu un fenomen impresionant. „Mișcarea pământului semăna cu cea a valurilor mării”, iar în unele locuri s-au format crăpături din care ieșea „apă neagră ca păcura”.

În urma seismului s-au prăbușit Turnul Colțea din București și Biserica Sfântul Nicolae din Pitești, iar numeroase alte clădiri au suferit distrugeri importante.

1901: S-a născut istoricul Constantin C. Giurescu

La 26 octombrie 1901 s-a născut, la Focșani, istoricul Constantin C. Giurescu, unul dintre cei mai importanți cercetători ai istoriei românilor.

Membru al Academiei Române și profesor al Universității din București, Giurescu a traversat unele dintre cele mai dificile perioade ale secolului XX. După instaurarea regimului comunist, a fost îndepărtat din învățământ, iar între 1950 și 1955 a fost deținut politic la Sighet.

A fost reabilitat ulterior și reprimit atât în universitate, cât și în Academia Română. A murit la București, la 13 noiembrie 1977.

1949: S-a născut artista Corina Chiriac

Cântăreața Corina Chiriac, una dintre cele mai cunoscute voci ale muzicii ușoare românești, s-a născut la București, la 26 octombrie1949. 

Artista s-a stabilit în Statele Unite în perioada 1989-1994.

Vorbind despre plecarea sa din România înainte de prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est, Corina Chiriac declara: „În România, aveam bani, aveam succes, aveam 38 de ani și mă gândeam că mă îngrop în țara mea. Nu credeam niciodată că va cădea Zidul Berlinului, credeam că sistemul comunist va fi până murim noi”.

După revenirea în țară, și-a continuat activitatea în televiziune, radio și muzică, devenind una dintre figurile emblematice ale divertismentului românesc.

1979: A fost asasinat Park Chung-Hee, președintele Coreei de Sud

Pe 26 octombrie 1979 a fost asasinat Park Chung-Hee, președintele Coreei de Sud și unul dintre cei mai influenți lideri asiatici ai secolului XX.

Mandatul său de 18 ani este asociat cu ceea ce istoricii au numit „miracolul de pe râul Han”, perioada în care Coreea de Sud s-a transformat dintr-un stat sărac într-una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii.

Park a fost împușcat de Kim Jae Kyu, șeful serviciului secret sud-coreean și unul dintre apropiații săi. Potrivit relatărilor istorice, între cei doi existau tensiuni generate de modul în care regimul răspundea protestelor antiguvernamentale.

2007: A murit legendarul Nicolae Dobrin

La 26 octombrie 2007 s-a stins din viață Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai mari fotbaliști din istoria României.

Născut la Pitești, în 1947, Dobrin și-a legat aproape întreaga carieră de FC Argeș. Supranumit „Gâscanul”, el a fost desemnat de trei ori cel mai bun fotbalist român și a acumulat 48 de selecții la echipa națională.

A participat la Campionatul Mondial din 1970 și la Campionatul European din 1972, rămânând în memoria suporterilor drept unul dintre cei mai talentați jucători pe care i-a avut fotbalul românesc.