Video 18 februarie, ziua în care a murit Robert Oppenheimer, „părintele bombei atomice”. Ce i-a adus sfârșitul

Pe 18 februarie, în 1745, s-a născut fizicianul Alessandro Volta, al cărui nume a devenit sinonim cu unitatea de măsură a tensiunii electrice. În 1898 a venit pe lume pilotul de curse Enzo Ferrari, fondatorul gigantului auto cu același nume, iar 1934, designerul vestimentar Paco Rabanne. 18 ianuarie este și ziua în care a murit Robert Oppenheimer, „părintele bombei atomice”.

1745 S-a născut fizicianul italian Alessandro Volta, al cărui nume a fost dat unității de măsură a mărimii tensiune electrică (volt)

Alessandro Volta (18 februarie 1745 – 5 martie 1827), fizicianul italian al cărui nume a devenit sinonim cu unitatea de măsură a tensiunii electrice, este considerat unul dintre pionierii fundamentali ai științei moderne. Inventator al pilei electrice, primul dispozitiv capabil să producă un curent electric continuu, Volta a schimbat definitiv cursul fizicii și al tehnologiei, potrivit Wikipedia.

Născut la Como, într-o familie nobilă, Volta a urmat școlile locale și, în 1758, a intrat la colegiul iezuit. Deși familia îl vedea preot, adolescentul de 14 ani era deja atras de știință și decide să urmeze o altă cale.

În 1769 publică prima sa lucrare, De vi attractiva ignis electrici, într-o perioadă în care electricitatea devenea un subiect fascinant pentru lumea academică. Studiul îi aduce recunoaștere și, câțiva ani mai târziu, postul de profesor de fizică la liceul din Como (1774–1779).

Activitatea didactică nu-l împiedică să continue experimentele. În 1779 este numit profesor la Universitatea din Pavia, unde își va desfășura cea mai mare parte a cercetărilor. Aici creează dispozitive și teorii care îi aduc prestigiu internațional, inclusiv medalia Copley a Royal Society din Londra și alte distincții europene.

În 1801, Napoleon îl invită la Paris, îl numește membru al Institut de France și îi acordă titlul de conte, iar ăn 1810 devine senator al Lombardiei.

Cea mai mare onoare avea însă să vină din partea comunității științifice: unitatea de măsură pentru potențialul electric și forța electromotoare a fost denumită „volt”, în memoria și recunoașterea contribuțiilor sale.

Deși electricitatea a fost domeniul său principal, Volta a avut contribuții importante și în alte științe. În 1778 devine primul cercetător care izolează metanul, iar în meteorologie inventează electrometrul, un instrument folosit pentru măsurarea electricității atmosferice.

Moștenirea sa rămâne esențială pentru dezvoltarea ulterioară a fizicii, chimiei și tehnologiei electrice, iar numele său continuă să fie rostit zilnic în laboratoare, manuale și industrii din întreaga lume.

1790: A apărut la Iași Courrier de Moldavie

La 18 februarie 1790, la Iași, a văzut lumina tiparului Courrier de Moldavie, prima publicație apărută pe teritoriul românesc.

Nu era un ziar în sensul actual, ci o foaie periodică de informare militară, realizată de soldații ruși aflați în subordinea lui Potemkin, staționat atunci în capitala Moldovei. Publicația, tipărită în franceză și română, avea rolul de a transmite ultimele noutăți de pe frontul ruso‑otoman, răspunzând nevoii de informare a comandamentului militar.

Primul ziar românesc propriu‑zis avea să apară tot la Iași, în 1829: Albina Românească, care își propunea să ofere „novitale politicești și interesante din toate țările lumei”, alături de materiale culturale și istorice.

1898: S-a născut Enzo Ferrari, pilot de curse italian, fondatorul gigantului auto cu același nume

Enzo Ferrari, născut la 18 februarie 1898 la Modena, avea să devină una dintre figurile emblematice ale industriei auto mondiale. 

După Primul Război Mondial, a lucrat ca pilot de teste la Milano, iar în 1920 s-a alăturat companiei Alfa Romeo.

În 1929, a fondat la Modena Scuderia Ferrari, echipa care pregătea mașinile Alfa pentru competiții. Succesul anilor ’30 a fost urmat de o ruptură: în 1939, Alfa Romeo și Ferrari s-au despărțit, iar Enzo a creat Auto Avio Costruzioni, deoarece nu avea încă dreptul să folosească propriul nume pentru o nouă companie.

Prima mașină produsă de AAC, Tipo 815, a participat la Mille Miglia, însă nu a terminat cursa. În timpul războiului, compania a fost mutată la Maranello, unde se află și astăzi sediul Ferrari.

După 1950, marca Ferrari a devenit sinonimă cu performanța în motorsport și cu automobilele de lux. Enzo Ferrari a murit la 14 august 1988, fiind înmormântat în orașul natal.

1929: A avut loc prima transmisie de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Română

La 18 februarie 1929, Radiodifuziunea Română transmitea primul spectacol de teatru radiofonic.

Debutul a fost dedicat copiilor, cu piesa „Pufuşor și Mustăcioară” de V. I. Popa.

Evenimentul a marcat începutul unei tradiții care avea să devină una dintre cele mai apreciate forme de expresie artistică la radio.

1934: S-a născut designerul vestimentar Paco Rabanne 

Născut în Ţara Bascilor, la San Sebastian, unde mama lui era croitoreasa principală în atelierul designerului Cristobal Balenciaga, Paco Rabanne a absolvit Facultatea de Arte Frumoase din Paris, secţia arhitectură, potrivit Agerpres.

Tatăl lui, generalul Rabaneda Postigo, care conducea garnizoana din Guernica, a fost împuşcat mortal de soldaţii lui Franco în 1936. În 1939, familia lui Paco Rabanne s-a refugiat în Franţa din cauza Războiului Civil din Spania.

Paco Rabanne în 2004. FOTO EPA EFE

Şi-a început cariera creând accesorii, bijuterii, cravate şi butoni, pe care le propunea caselor de modă Dior, Saint-Laurent, Cardin, înainte de a-şi lansa propria casă de modă, pentru a face acest domeniu de activitate să trăiască în concordanţă cu materiale şi tehnici revoluţionare.

În 1966, Paco Rabanne şi-a prezentat prima colecţie, compusă din "12 rochii improbabile din materiale contemporane" într-o defilare provocatoare, în cadrul cărora au urcat pe podium pentru prima dată manechine de culoare, dansând în picioarele goale. Succesul a fost imediat, deşi primele modele cântăreau 30 de kilograme.

Doi ani mai târziu, Jane Fonda a purtat un costum creat de Paco Rabanne pentru rolul ei din filmul SF „Barbarella". Designerul de origine spaniolă a creat rochii şi pentru alte femei celebre, inclusiv pentru Catherine Deneuve şi Francoise Hardy.

În 2011, starul pop Lady Gaga a făcut senzaţie pe covorul roşu purtând o rochie din hârtie reciclată, creată în atelierele casei Paco Rabanne, pentru ediţia din acel an a galei MTV European Music Awards.

De-a lungul carierei sale, designerul franco-spaniol, care practica ezoterismul, s-a făcut remarcat şi prin mai multe declaraţii excentrice şi predicţii hazardate.

În 1999, de exemplu, a anunţat într-una dintre cărţile sale distrugerea oraşului Paris prin prăbuşirea staţiei spaţiale Mir, bazându-se pe o lectură personală a profeţiilor lui Nostradamus.

În acelaşi an, casa lui de modă şi-a încetat activitatea în domeniul modei haute-couture, pentru a se concentra pe moda pret-a-porter.

Distanţându-se treptat de luminile reflectoarelor, Paco Rabanne a continuat totuşi să apară în juriile unor festivaluri de modă.

A murit în februarie 2023, la vârsta de 88 de ani în Portsall, un oraş din regiunea franceză Bretania.

1952: Grecia și Turcia au aderat la NATO

În contextul tensiunilor din Războiul Rece, Grecia și Turcia au decis să se alăture blocului occidental pentru a-și consolida securitatea. Ambele țări se aflau în vecinătatea unor state comuniste și considerau alianța nord‑atlantică o garanție strategică.

La 18 februarie 1952, cele două state au devenit oficial membre NATO, extinzând astfel prezența alianței în sud-estul Europei.

1965: Se naște celebrul producător muzical american și antreprenor Dr. Dre

André Romelle Young, cunoscut în întreaga lume ca Dr. Dre, s-a născut la 18 februarie 1965 în Compton, un oraș care a dat lumii nume importante ale hip-hopului.

Dre și-a început cariera în anii ’80 ca DJ și membru al grupului World Class Wreckin’ Cru, iar în 1992 a cofondat casa de discuri Death Row Records. Albumul său „The Chronic” a devenit un reper al genului, aducându-i un premiu Grammy.

Ca producător, a contribuit decisiv la lansarea unor artiști precum Eminem și Snoop Dogg. În 2008, alături de Jimmy Iovine, a fondat Beats Electronics, companie achiziționată de Apple în 2014 pentru 3 miliarde de dolari.

În 2022, Dr. Dre a urcat pe scena Super Bowl alături de Snoop Dogg, Eminem, Mary J. Blige și Kendrick Lamar.

1967: A murit fizicianul american Robert Oppenheimer, „părintele bombei atomice”

Julius Robert Oppenheimer (1904–1967), fizicianul american considerat „părintele bombei atomice”, a condus Laboratorul Los Alamos în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial, coordonând echipa care a dezvoltat arma nucleară folosită ulterior împotriva Japoniei. Născut la New York într-o familie de evrei germani, a studiat la Harvard, apoi în Europa, unde a lucrat alături de Niels Bohr și Max Born.

Revenit în SUA, a predat la Berkeley, iar în 1942 a fost numit director al Proiectului Manhattan. După război, a condus Institutul de Studii Avansate din Princeton și a devenit una dintre vocile cele mai influente în dezbaterea privind controlul armelor nucleare.

În 1954, în plin climat al „vânătorii de vrăjitoare”, Oppenheimer a fost supus unui proces extrem de mediatizat, acuzat de simpatii comuniste și lipsă de loialitate. I s-a retras autorizația de securitate, o lovitură care i-a afectat profund cariera și reputația.

Cu doi ani înainte de moarte, în 1965, Oppenheimer a acordat un interviu pentru CBS News, în care a vorbit deschis despre decizia de a folosi bomba atomică și despre dilemele morale care l-au urmărit.

Oppenheimer a explicat că, în logica militară a anului 1945, alternativa ar fi fost o invazie a Japoniei, cu pierderi uriașe de vieți omenești de ambele părți. În acest context, considera că folosirea bombei a grăbit sfârșitul unui război devastator. Totuși, recunoștea că decizia nu putea fi privită fără regret.

Întrebat dacă se simte vinovat, Oppenheimer a admis că nimeni nu poate rămâne neatins după ce contribuie la moartea a peste 100.000 de oameni. Nu se referea doar la victime, ci și la „păcatul mândriei” - tentația oamenilor de știință de a crede că pot modela istoria după propriile convingeri.

Imediat după Hiroshima, Oppenheimer sperase că armele nucleare vor forța lumea să adopte noi modele de cooperare și instituții internaționale capabile să prevină un nou cataclism. În interviu, recunoștea că Războiul Rece, tensiunile ideologice și lipsa de încredere reciprocă au făcut ca aceste speranțe să rămână fragile.

Totuși, vedea semne de progres: linii directe de comunicare între marile puteri, discuții între intelectuali și tentative de limitare a conflictelor. Le considera pași mici, dar necesari.

Oppenheimer nu era nici optimist, nici pesimist. Recunoștea pericolele lumii nucleare – rivalitatea SUA–URSS, ascensiunea Chinei, instabilitatea globală – dar insista că există totuși o șansă pentru un viitor viabil, dacă omenirea va continua să caute dialogul și responsabilitatea.

Spre sfârșitul anului 1965, medicii i-au pus lui J. Robert Oppenheimer un diagnostic dur: cancer la gât. A urmat mai multe intervenții chirurgicale, însă fără rezultat. În 1966, fizicianul a trecut prin tratamente agresive de radioterapie și chimioterapie, care nu au reușit să-i oprească boala.

Pe 15 februarie 1967 a intrat în comă, iar trei zile mai târziu, pe 18 februarie, s-a stins în locuința sa din Princeton, New Jersey, la doar 62 de ani.

O săptămână mai târziu, Universitatea Princeton a găzduit un serviciu memorial la Alexander Hall, la care au participat aproximativ 600 de personalități din mediul științific, politic și militar. 

După ceremonie, Oppenheimer a fost incinerat. Soția sa, Kitty, a dus urna în insula St. John și a aruncat cenușa în mare, în apropierea casei lor de pe coastă.

Pelicula Oppenheimer spune povestea fizicianului și a primei bombe atomice. 

Filmul Oppenheimer pune povestea fizicianului și a bombei atomice. FOTO Universal

2014: A murit actrița Ruxandra Sireteanu

Ruxandra Sireteanu, născută la 20 decembrie 1943 la Craiova, a fost una dintre actrițele remarcabile ale teatrului și filmului românesc. Fiica actorului Nicolae Sireteanu, a absolvit IATC și a susținut numeroase recitaluri în țară și în străinătate.

A jucat în filme precum „Crucea de piatră”, „Niki Ardelean, colonel în rezervă” sau „Păcală se întoarce”, iar din 1972 a fost actriță a Teatrului Nottara. Între 1992 și 1995 a predat la Universitatea Hyperion.

Ruxandra Sireteanu a murit la 18 februarie 2014, la București, după o luptă cu cancerul. Actorul Mircea Diaconu spunea atunci că dispariția ei reprezintă „o pierdere mare din multe puncte de vedere”.