Video 16 octombrie, ziua în care doi români au dat „Jaful Secolului”. Șapte capodopere furate din Rotterdam

În noaptea de 15 spre 16 octombrie, doi români, sprijiniți de complici, au furat 7 tablouri din Muzeul Kunsthal din Rotterdam. Valoarea estimată a operelor sustrase se ridică la 18 milioane de euro. Tot într-o zi de 16 octombrie, China a detonat prima bombă nucleară, iar în 1938, s-a născut interpretă de muzică lăutărească Gabi Luncă.

Eugen Darie și Radu Dogaru. Foto: FOTO: Marian Iliescu

1793: S-a stins din viață regina Maria Antoaneta a Franței

Născută pe 2 noiembrie 1755, la Viena, Maria Antoaneta a fost fiica împărătesei Maria Terezia a Austriei și sora împăratului Iosif al II-lea. Încă din copilărie, a manifestat o pasiune pentru muzică, învățând să cânte la clavecin, și a excelat la dans. Educația sa a avut însă unele lacune: la vârsta de 10 ani întâmpina dificultăți în a citi și a scrie în germană și vorbea cu dificultate franceza, în timp ce italiana și latina îi erau cunoscute doar la nivel de bază.

În aprilie 1770, la doar 14 ani, Maria Antoaneta a părăsit Viena pentru a se căsători cu Ludovic-August, viitorul Ludovic al XVI-lea al Franței. La 17 aprilie a renunțat oficial la drepturile sale asupra coroanei austriece, iar pe 7 mai a trecut granița cu Franța. Căsătoria a avut loc pe 16 mai 1770, la Palatul Versailles, însă primirea cuplului de către populația Parisului a fost una ambiguă. Maria Antoaneta a devenit regină a Franței și a Navarei la vârsta de 18 ani, într-o perioadă în care poziția sa la curte era influențată și de disputele privind succesiunea la tron.

Ludovic al XVI-lea al Franței și Maria Antoaneta. Foto: Profimedia

Destinul reginei s-a încheiat tragic în timpul Revoluției Franceze. Acuzată de înaltă trădare, Maria Antoaneta a fost condamnată la moarte și executată prin ghilotinare la 16 octombrie 1793.

1854: S-a născut Oscar Wilde, scriitor irlandez

Talentul artistic al lui Oscar Wilde s-a manifestat încă din copilărie, când excela la literatură clasică, limba greacă și desen, discipline pentru care a obținut numeroase premii și burse de studiu.

După absolvirea Trinity College din Dublin, și-a continuat studiile la Universitatea Oxford, unde a fost influențat de principiile estetismului, în special de ideile lui John Ruskin și Walter Pater. În anii 1880, a experimentat mai multe formule artistice, însă consacrarea a venit în deceniul următor, datorită pieselor de teatru și romanelor sale.

Oscar Wilde şi Alfred Douglas. Foto: Profimedia

Publicat în 1890, romanul „Portretul lui Dorian Gray” a devenit una dintre cele mai cunoscute opere ale sale, reunind ideile sale filozofice și principiile estetismului. Cartea a provocat un scandal în epocă și a fost folosită ulterior ca probă în procesul intentat scriitorului. În 1891, Wilde l-a cunoscut pe lordul Alfred Douglas, cu care a început o relație într-o societate victoriană profund ostilă homosexualității. În 1895, scriitorul a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru acte homosexuale, perioadă în care a scris monologul dramatic „De Profundis”. În urma condamnării, a fost părăsit de soție și de copii, iar reputația și situația sa financiară s-au prăbușit.

După eliberare, Wilde și-a schimbat numele în Sebastian Melmoth și a plecat în Europa, trăind în condiții modeste, departe de succesul de odinioară. A murit la Paris, în anul 1900, lăsând în urmă o operă care continuă să fie apreciată pentru spiritul său critic, inteligența și perspectiva îndrăzneață asupra societății.

1935: A murit actorul Constantin I. Nottara

Actor, regizor și profesor, Constantin I. Nottara s-a numărat printre personalitățile marcante ale teatrului românesc. S-a născut la 5 noiembrie 1859, în București, iar de-a lungul unei cariere de aproximativ șase decenii a interpretat aproape 700 de roluri de compoziție.

Repertoriul său a cuprins personaje memorabile din dramaturgia universală și românească. S-a remarcat în roluri precum Shylock, Hamlet și Lear din operele lui Shakespeare, Oedip din „Oedip rege” de Sofocle și Don Salluste din „Ruy Blas” de Victor Hugo. În teatrul românesc, a interpretat personaje precum Ștefan Tipătescu din „O scrisoare pierdută” și Ion din „Năpasta”, de I.L. Caragiale, Vlaicu din „Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, dar și Ștefan cel Mare din „Apus de Soare”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Constantin I. Nottara a murit la 16 octombrie 1935 și a fost înmormântat în Cimitirul „Sfânta Vineri” din București. A fost tatăl compozitorului Constantin C. Nottara.

Constantin I. Nottara. Foto: Wikipedia

1938: S-a născut interpretă de muzică lăutărească Gabi Luncă

Născută la 16 octombrie 1938, în comuna Vărbilău, județul Prahova, Gabi Luncă a crescut într-o familie cu șase copii. Tatăl său era violonist în Orchestra Armatei din Ploiești și a fost cel care a îndrumat-o spre muzică. Artista a început să cânte în 1951, alături de acesta, iar după 1953 a devenit solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi.

În 1955, a început colaborarea cu Ansamblul Folcloric al Clubului 1 Mai din Ploiești, condus atunci de acordeonistul Sile Ungureanu. La numai 17 ani, a fost angajată la Orchestra „Flacăra Prahovei” din Ploiești, unde s-a remarcat prin timbrul vocal. Talentul său a atras atenția casei de discuri Electrecord, care a invitat-o să înregistreze primul disc, cu patru melodii. După 1960, au urmat numeroase alte înregistrări care i-au consolidat cariera muzicală.

Gabi Luncă în tinerețe. Foto: Facebook

Popularitatea artistei a ajuns inclusiv la vârful conducerii comuniste. Gabi Luncă a fost invitată de președintele Nicolae Ceaușescu să cânte în timpul unei vacanțe petrecute la Comorova. Interpretarea emoționantă a melodiilor sale ar fi impresionat-o profund pe Elena Ceaușescu, care a izbucnit în lacrimi.

Gabi Luncă a încetat din viaţă la 83 de ani, în 2021, după ce a fost internată două săptămâni la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ilfov, cu COVID-19. Decesul artistei a survenit imediat după cel al altui cunoscut cântăreţ de muzică lăutărească, Nelu Ploieşteanu, care de asemenea a fost infectat cu COVID-19.

1964: China a detonat prima bombă nucleară

În încercarea de a se alătura grupului statelor care dețineau arme nucleare — SUA, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Franța — China a testat prima sa bombă atomică la 16 octombrie 1964.

Operațiunea, cunoscută sub numele de 59-6, a avut loc în zona de testare Lop Nur, situată în deșertul Gobi, în regiunea Xinjiang din vestul Chinei, în apropierea vechiului Drum al Mătăsii. Dispozitivul nuclear, bazat pe tehnologia imploziei, a fost detonat în vârful unui turn de oțel, iar explozia a avut o putere de aproximativ 22 de kilotone.

Imagine de la detonarea primei bombe nucleare. Foto: arhivă

Testul a marcat începutul programului chinez de experimente nucleare, care a cuprins 45 de detonări, toate desfășurate la Lop Nur. Dintre acestea, 23 au avut loc în atmosferă, iar celelalte 22 în subteran. Puterea exploziilor a variat de la o kilotonă la patru megatone.

La numai trei ani de la primul test atomic, pe 17 iunie 1967, China a detonat prima sa bombă cu hidrogen, devenind una dintre țările care au dezvoltat relativ rapid această tehnologie nucleară.

2012: Doi români au furat, în două minute, 7 tablouri în valoare estimată de 18 milioane de euro

În noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Adrian Procop și Radu Dogaru au intrat prin efracție în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu ajutorul lui Eugen Darie, și au furat șapte opere de artă semnate de artiști celebri. Printre tablourile sustrase s-au numărat „Tête d’Arlequin”, de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune”, de Henri Matisse, două lucrări de Claude Monet, „Waterloo Bridge” și „Charing Cross Bridge”, precum și opere de Paul Gauguin, Meyer de Haan și Lucian Freud. Potrivit anchetatorilor, tablourile ar fi fost aduse în România ascunse în perne, prin Vama Nădlac, și ar fi fost depozitate o perioadă în portbagajul mașinii lui Eugen Darie.

În dosar au fost implicați și alți români, respectiv Alexandru Bitu, Petre Condrat și Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, acuzată că ar fi transportat și ascuns operele furate. Adrian Procop a fost condamnat la șase ani și opt luni de închisoare, în timp ce Alexandru Bitu și Olga Dogaru au primit câte doi ani de închisoare cu executare. Petre Condrat a fost condamnat la plata unei amenzi penale de 45.000 de lei pentru tăinuire, iar Radu Dogaru și Eugen Darie au fost condamnați definitiv după ce și-au recunoscut faptele și au fost judecați prin procedura simplificată.

Unul dintre cele mai controversate aspecte ale cazului a fost soarta celor șapte tablouri. În timpul audierilor, Olga Dogaru ar fi declarat că a ars operele de artă în soba locuinței sale din comuna Carcaliu, județul Tulcea. Ulterior, femeia și-a schimbat declarația și a susținut că nu a distrus tablourile, contrazicând afirmațiile făcute anterior în fața procurorilor.