Video Expertul în securitate Iulian Fota a explicat la Interviurile Adevărul de ce „Trump s-a hotărât să arunce NATO sub roțile autobuzului”

Iulian Fota, expert în securitate și fost consilier prezidențial, este invitatul emisiunii Interviurile Adevărul. În centrul discuției se află tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, alegerile din Ungaria și modul în care România își gestionează relația cu Donald Trump.

Iulian Fota, expert în securitate, la Interviurile Adevărul FOTO: Adevărul

UPDATE 15.22 Iulian Fota: „Trump vrea să arunce NATO sub roțile autobuzului”

Referindu-se la comportamentul lui Donald Trump față de alianța transatlantică, Iulian Fota a explicat că președintele american încearcă să transfere responsabilitatea și să dea vina pe alții, pentru a nu fi singur răspunzător.

„Donald Trump vrea să dea vina pe cineva și trebuie să-i blameze și pe alții, ca să nu fie singur responsabil, a hotărât să arunce NATO sub roțile autobuzului. (...) Trump e foarte pornit pe NATO și am auzit că vrea să pedepsească unii aliați.”, a spus Fota.

Expertul a subliniat că, deși costurile la energie sunt ridicate, România ar putea fi mai puțin afectată decât alte țări: „Noi, dincolo de costurile pe care le avem toți la petrol, s-ar putea să nu ieșim atât de rău cum ies alții.”

UPDATE 15.10 Fota: Europa nu vrea să-și asume riscuri

Iulian Fota a comentat rolul și responsabilitățile aliaților europeni în criza din războiul din Orientul Mijlociu, subliniind că președintele american Donald Trump încearcă să transfere o parte din povară și costuri către Europa.

Fota și-a exprimat dezamăgirea față de abordarea europeană și a evidențiat nevoia ca Europa să-și definească mai clar interesele strategice. 

„Donald Trump are momente când nu e principal și nu e corect. El în momentul acesta vrea să arunce o parte din povară și din costuri pe aliații europeni, care sincer au o oarecare vină. Europenii ar fi trebuit să se ducă lângă el nu de dragul lui, ci de dragul propriilor interese. Pentru că europenii depind mai mult de petrolul și gazul din zona aceea, decât americanii. (...) Sunt dezamăgit de Europa, eu mă așteptam ca Europa să se adune mai mult, să fie mai curajoasă. Europa nu vrea să-și asume riscuri. Europa vrea în continuare să trăiască foarte bine, fără să înțeleagă că asta e o lume care nu mai avantajează pe noi, ca occidentali. (...) E o lume în care contează și ceilalți, că s-au ridicat economic și au pretențiile lor.”, a spus expertul.

Fota a atras atenția și asupra schimbării echilibrului strategic în Orientul Mijlociu.

„În momentul acesta, în Orientul Mijlociu s-a prăbușit un tip de gândire strategică și militară, care spunea că suntem în regulă aici, avem americanii, avem baze și suntem apărați. Și se uitau relaxați iranienii. Și lumea se întreabă dacă mai este valabilă această situație... și dacă nu cumva iranienii rămân șefii”, a subliniat Fota.

UPDATE 14.55 Mitul super-președintelui Trump și avantajele Rusiei

Referindu-se la ultimele negocieri cu Iranul, Iulian Fota a afirmat că aura lui Donald Trump de „super-președinte” și mare negociator începe să se destrame.

„Cred că mitul super-președintelui care face America «Make America Great Again» începe să se destrame. Păi ce negociator ești, dacă rezultatele negocierilor sunt în avantajul iranienilor?”, a spus Fota.

Expertul a subliniat că în acest context există state care profită fără să suporte costuri.

„Unele țări nu au de pierdut nimic și obțin doar beneficii. Rusia, de exemplu, nu a pierdut nimic din această criză. Dimpotrivă, a câștigat, deoarece ridicarea sancțiunilor americane i-a permis să aducă petrol pe piață, cu prețuri mai ridicate, ceea ce reprezintă un avantaj. În prezent, Rusia este una dintre țările care au doar de câștigat”, a subliniat expertul.

Analizând politica Statelor Unite față de Iran, Fota a declarat că „suntem în continuare în ceață”, subliniind că obiectivele președintelui american nu sunt clar definite.

„Suntem în continuare în ceață. Noi nu știm ce vrea Donald Trump, mai ales că el nu a reușit să precizeze un obiectiv clar. A început cu înlăturarea programului nuclear, cu schimbarea regimului și cu distrugerea capabilităților militare ale Iranului. (...) Știm că americanii au cea mai puternică armată din lume, dar întrebarea rămâne: dacă America pierde strategic, așa cum s-a întâmplat și în trecut, care este câștigul pentru ea și pentru lumea occidentală?”, a explicat expertul.

Fota a avertizat că, în această situație, prețul la petrol continuă să fie ridicat, iar Iranul de astăzi este mai puternic decât la începutul crizei.

Despre negocierile recente și armistițiul dintre părți, Fota consideră că acesta nu reprezintă o soluție definitivă, ci mai degrabă o încetare semnificativă a luptelor.

„Armistițiul nu este perfect, este de fapt o încetare semnificativă a luptelor. Este o altă etapă și vom vedea unde duce”, a spus el.

Potrivit analistului, Donald Trump caută o formulă de ieșire rezonabilă, deși la un moment dat s-a confruntat cu „formule proaste în brațe, cum a fost amenințarea că distruge civilizația Iranului”.  „Eu cred că va fi rezonabil în negocieri. E o etapă interesantă”, a completat Fota.

Expertul a subliniat și consolidarea poziției Gărzii Revoluționare.

„Este clar că Garda Revoluționară iese întărită. Păi tu când negociezi cu ei i-ai recunoscut, i-ai legitimat. Nu negociezi cu un regim pe care nu-l recunoști, nu-l accepți”, a spus Fota.

Referindu-se la Strâmtoarea Ormuz, acesta a remarcat că zona, care anterior era liberă și trecea oricine dorea fără costuri, pare acum să fie mai mult sub control iranian.

„Iranul va rămâne pe poziția asta și va primi bani, pentru că trebuie să reconstruiască ce a distrus SUA și Israelul. Ideea de libertate este pusă în discuție. Tare mi-e teamă că SUA și nici europenii nu vor avea suficientă forță să impună această chestiune. Asta este una dintre marile mize pentru marea etapă: dacă revenim la libertatea de navigație sau vom contribui la prosperitatea iraniană”, a mai spus Fota.

Analistul a avertizat că Iranul va folosi sumele primite pentru consolidarea capacităților militare, ceea ce readuce regiunea la situația inițială, însă „într-o situație mai proastă pentru noi, ca occidentali. Nimeni nu spune că actuala garnitură e mai blândă decât vechiul regim”.

În cadrul interviului, fostul consilier prezidențial va analiza și implicațiile Summitului B9+ pentru securitatea regională, precum și modul în care România ar putea să-și ajusteze politica externă în contextul alegerilor din Ungaria și al relației cu administrația americană.

Summitul B9+ de la București, programat pentru 13 mai, este considerat un moment crucial pentru securitatea flancului estic al NATO și pentru sprijinul internațional acordat Ucrainei. Summitul va reuni țările de pe flancul estic – Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Deși președintele american Donald Trump nu va participa, surse din Administrația Prezidențială română au precizat pentru „Adevărul” că o prezență americană semnificativă este totuși posibilă. Trump i-a trimis o scrisoare președintelui, Nicușor Dan, în care mulțumește României pentru eforturile de creștere a alocărilor pentru apărare. De asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va reveni la București, după vizita de luna trecută, de data aceasta în marja summitului.

Strâmtoarea Ormuz și tensiunile internaționale

Autoritățile iraniene cer navelor comerciale să evite traseul obișnuit din Strâmtoarea Ormuz și să folosească rute alternative, invocând riscul minelor marine. Deși Statele Unite au anunțat recent un armistițiu cu Iranul, care include redeschiderea acestei rute strategice, datele din teren arată că traficul rămâne scăzut, iar toate navele trebuie să se coordoneze cu Iranul pentru a traversa zona. Între 1 martie și 7 aprilie, au fost doar 307 tranzitări de nave de materii prime, o scădere de aproximativ 95% față de normal. Transportatorii trebuie să plătească taxe semnificative, de până la un dolar pe baril, inclusiv în criptomonede.

Alegerile din Ungaria și temerile privind fraudarea scrutinului

Alegerile din Ungaria, programate pentru duminică, 12 aprilie, stârnesc îngrijorări privind ingerințele și fraudele electorale. Potrivit unui sondaj recent, opoziția condusă de Péter Magyar îl devansează pe premierul Viktor Orbán. Campania guvernamentală a fost marcată de controverse, inclusiv o înregistrare în care ministrul Szijjártó discuta cu omologul rus Serghei Lavrov despre ridicarea sancțiunilor pentru apropiați ai Kremlinului. Premierul Irlandei, Micheál Martin, a comentat că situația confirmă suspiciunile privind acțiunile Ungariei în interesul Rusiei în cadrul UE.

Opoziția încearcă să evite subiectul Ucrainei și să se concentreze pe mesajul suveranității și independenței Ungariei. În același timp, campania pro-guvernamentală a folosit materiale suspecte generate digital, iar analiștii avertizează că scrutinul va fi extrem de vulnerabil la propagandă și dezinformare.