Planul UE pentru 2040: Prețul carbonului se va dubla în următorul deceniu. România, vulnerabilă în fața dezastrelor

Uniunea Europeană vrea resetarea a modelului economic pentru următorii ani, cu un pachet de măsuri care ar putea modifica semnificativ viața de zi cu zi a cetățenilor europeni. Un oficial de rang înalt al Comisiei Europene a explicat pentru „Adevărul direcțiile strategice ale Executivului comunitar, cu accent pe o reformă majoră a pieței carbonului și pe creșterea accelerată a prețului certificatelor de emisii, dublu față de nivelul actual. Acesta a atras totodată atenția asupra vulnerabilităților structurale ale României în fața fenomenelor climatice extreme.

Bruxellesul pregătește resetarea economiei europene FOTO Shutterstock

În noul context internațional marcat de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și de instabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, tranziția verde va fi reinterpretată la Bruxelles nu doar ca obiectiv climatic, ci și ca element de securitate națională și autonomie strategică.

„O altă dimensiune a agendei climatice, pe lângă competitivitate și asigurarea unei tranziții care să facă economia europeană mai robustă și mai competitivă, este dimensiunea securității și a independenței. Aceasta este legată de ceea ce ne confruntăm deja de mult timp în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Ca exemplu, acum două săptămâni am avut o discuție cu experți militari și generali despre relația dintre apărare, securitate și schimbările climatice. Aceasta privește atât asigurarea faptului că capacitățile noastre de apărare nu sunt afectate de dependența de combustibili fosili importați, inclusiv prin posibilitatea de a opera pe teren folosind, de exemplu, energie electrică furnizată de panouri solare, cât și impacturile schimbărilor climatice care se produc deja”, a declarat oficialul Comisiei Europene.

15 iulie, moment-cheie: noua țintă climatică și explozia prețului carbonului

Comisia Europeană pregătește pentru 15 iulie o propunere legislativă de revizuire a Sistemului de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS), cu un obiectiv extrem de ambițios, anume reducerea emisiilor cu 90% până în anul 2040.

„Ideea este că până la sfârșitul următorului deceniu vom avea un preț al carbonului semnificativ mai mare. Astăzi costul carbonului este de aproximativ 75 de euro pe tonă. Lucrăm cu ipoteza că peste 10 ani prețul carbonului va ajunge în jurul valorii de 150-160 de euro pe tonă. În același timp însă știm că ne vom afla într-o situație foarte diferită din perspectiva emisiilor. Vor exista mult mai puține emisii, însă acolo unde acestea vor continua să existe, vor fi mai costisitoare. Acesta este principiul pe baza căruia funcționează ETS. Sistemul permite planificarea investițiilor pornind de la anticiparea faptului că prețul carbonului va crește în următorii zece ani. Astfel se creează argumentul economic pentru investiții în decarbonizare”, a explicat un oficial al Comisiei Europene.

Finanțare și mecanisme de sprijin pentru statele vulnerabile

În paralel cu înăsprirea regulilor, Comisia Europeană susține că statele mai sărace vor beneficia de instrumente financiare dedicate. România este vizată direct de aceste mecanisme.

Fondul pentru Modernizare, noua Bancă pentru Decarbonizare Industrială (estimată la 100 de miliarde de euro) și un mecanism suplimentar de accelerare a investițiilor de 30 miliarde de euro sunt prezentate drept piloni ai tranziției.

De asemenea, extinderea ETS2 către clădiri și transport rutier va fi compensată prin Fondul Social pentru Climă, destinat reducerii impactului asupra populației și combaterii sărăciei energetice.

O altă componentă strategică aflată pe masa de lucru de la Bruxelles vizează direct legătura dintre securitatea militară și sustenabilitate. Oficialul european subliniază că, dincolo de impactul ecologic devastator pe care conflictele armate îl au în mod direct asupra mediului, noua paradigmă globală forțează o regândire a modului în care este concepută logistica militară. Obiectivul central nu este doar reducerea amprentei de carbon a armatelor, ci creșterea rezilienței acestora în teatrele de operațiuni prin crearea de structuri duale, capabile să funcționeze independent de rețelele clasice de aprovizionare.

„Ceea ce urmărim mai mult în acest dialog cu sectorul de apărare este cum putem crea sinergii între ceea ce este necesar pentru apărare și acțiunea climatică. De exemplu, infrastructură duală – cum să facem infrastructura mai rezilientă la schimbările climatice. Sau, de exemplu, pentru scopuri militare, cum ne asigurăm că generatoarele folosite de armată nu depind de combustibilii fosili importați. În mod evident, există întotdeauna un impact asupra mediului – conflictele au un impact enorm. Dacă ne uităm la Ucraina, este foarte clar. Sau incendiile din zona Strâmtorii Hormuz – eliberarea de gaze cu efect de seră este masivă. Asta este cert”, a explicat oficialul.

România este expusă la riscuri climatice din cauza problemelor de infrastructură

La nivelul României, evaluările Comisiei indică vulnerabilități semnificative în fața riscurilor climatice, inclusiv lipsa mecanismelor de asigurare și infrastructura insuficient adaptată fenomenelor extreme.

„Am analizat, de asemenea, cât din pagubele asociate schimbărilor climatice sunt efectiv asigurate în România, iar procentul este de doar 1%, ceea ce înseamnă o acoperire extrem de redusă prin asigurări a riscurilor climatice la nivelul întregii țări. (...) În ceea ce privește vulnerabilitatea infrastructurii de transport, România se numără, deloc surprinzător, printre țările cele mai expuse. În plus, în ceea ce privește infrastructura feroviară, faptul că România nu este încă pe deplin integrată în Sistemul European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS) este o problemă. Lipsa schimbului dinamic de informații prin acest sistem împiedică luarea deciziilor în timp util și planificarea avertizărilor timpurii pentru astfel de evenimente extreme”, a precizat responsabilul din cadrul Comisiei Europene.

Dezinformarea climatică 

Oficialul european atrage atenția că politicile climatice sunt tot mai frecvent ținta dezinformării, într-un context geopolitic în care schimbările climatice devin subiect de confruntare informațională.

„Dacă comparăm aceste costuri cu costul inacțiunii, cu costurile schimbărilor climatice care se produc deja, și dacă luăm în calcul și costurile adaptării, vom vedea că investițiile în adaptare și în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt, de fapt, mai ieftine decât costurile generate de schimbările climatice în sine. Știm că acest lucru nu este întotdeauna explicat suficient de clar de către politicieni. Știm, de asemenea, că există o cantitate enormă de informații false și dezinformare, adesea alimentate din exterior. Putem vedea că atât schimbările climatice, cât și politicile climatice sunt folosite ca instrumente de manipulare și pentru a antagoniza societatea față de aceste măsuri. De aceea este important să punem faptele în prim-plan”, a subliniat oficialul.