Drobul de sare aninat peste ţinutul dintre Prut şi Nistru

Aşa flutura liber Tricolorul Republicii Moldova, la ambasada acestei entităţi europene din SUA, pe 27 aprilie 2022, Ziua Drapelului de Stat în judeţele aflate între Prut şi Nistru.

Ceea ce pentru unii este imprevizibilitatea lui Putin, pentru alţii este minuţiozitatea sa machiavelică, cu care a pregătit campania Rusiei în Ucraina, inclusiv operaţiuni adiacente, care sunt menite a spori şansele - deocamdată slabe -, de neutralizare a forţelor armate ucrainene şi de înglobare în Federaţia Rusă a unor teritorii cândva sovietice, dar care au fost marcate, în ultimele trei decenii, de o respiraţie geopoltică relativ liberă.

Anunţul făcut de state precum Israelul şi Bulgaria, pentru ca să părăsească zona Republicii Moldova, implicit a Transnistriei, toţi cetăţenii lor aflaţi acolo este o înţelegere a faptului că Federaţia Rusă este pe cale să declanşeze o nouă operaţiune. 

Una care probabil va începe cu o debarcare posibilă la sud-vest de Odesa, pe plaja ucraineană. 

Apoi va fi o continuare a ofensivei spre Transnistria, pentru a asigura afluirea, pe calea aerului sau prin paraşutări masive, a militarilor necesari formării unei coloane militare ruse puternice. 

O coloană care ar fi destinată să plece apoi de la Tiraspol spre Odesa, o opţiune parţial surprinzătoare, dar probabilă, în contextul confruntării militare dure de pe teritoriul Ucrainei. 

În acest sens, Klaus Eriksen, ex-ofiţer de submarin în Marina Regală Daneză, a difuzat pe Twitter harta de mai jos semnalând o ipotetică desantare a infanteriştilor marini ruşi, de pe nave amfibii, la sud-vest de Odesa, concomitent cu un desant aerian rusesc pe Transnistria şi preluarea manu militari a Bugeacului. 

Eriksen a recunoscut că nu ştie dacă defensiva ucraineană are rachete antinavă în zonă şi dacă la Sevastopol sunt destui marinari militari ruşi pentru o asemenea operaţiune rapidă. 

Tot pe Twitter au apărut primele dezinformări, conform cărora Statul Major al armatei ucrainene ar fi pregătit o intervenţie militară în Transnistria, dar Chişinăul nu a solicitat aşa ceva. 

După cum se ştie, România îşi menţine atitudinea strict defensivă, pe Prut şi în Dobrogea, la graniţa de est a NATO. 

Statele Unite ale Americii au anunţat, cu trei zile în urmă, că vor dovedi capacitatea lor de a fi agile, în cazul unei surprize strategice în Republica Moldova. Vom vedea cum. 

De altfel, după cum informa ieri INDEPENDENT:<< Lauren Boebert, Marjorie Taylor Greene şi Madison Cawthorn s-au numărat printre câţiva republicani care au votat împotriva unui proiect de lege care susţine mica naţiune europeană a Moldovei, pe fondul temerilor că ar putea fi târâtă în războiul din Ucraina. Camera (Reprezentanţilor) a votat marţi seară pentru a adopta o moţiune cu 409 voturi pentru  şi 17 contra, prin care îşi exprimă sprijinul pentru „democraţia, independenţa şi integritatea teritorială a Moldovei” şi pentru a consolida relaţiile cu Statele Unite. Manifestarea sprijinului bipartizan a avut loc în momentul în care regiunea separatistă pro-rusă a Moldovei, Transnistria a declarat miercuri că a fost atacată din Ucraina.>> 

Cu incidente militare mai degrabă simbolice, dar neasumate public de terţe forţe, autorităţile locale din Transnistria par prinse pe picior greşit, la graniţa de est fiind forţe militare ucrainene conştiente de posibilitatea ca Ministerul rus al Apărării să aibă o variantă menită să aducă pe cale terestră şi/sau aeriană trupe destinate a constitui ulterior o puternică coloană militară ofensivă, ce ar putea pleca din Tiraspol spre Odesa. 

Enunţul de mai sus este probat şi de o imagine difuzată chiar de instituţia prezidenţială din Belarus, în care Alexander Grigorievici Lukashenko explică la o hartă operaţiunea militară avută în vedere de Kremlin, pe teritoriul ucrainean. 

Pe această hartă există un detaliu, iniţial considerat lipsit de relevanţă. 

Este vorba de materializarea grafică, printr-o săgeată pornită din Transnistria spre litoralul ucrainean la Marea Neagră, a variantei unui atac militar rusesc, cu o forţă substanţială, asupra Odesei, dintr-o direcţie până acum neaşteptată. 

Ce au de făcut autorităţile din Republica Moldova?

Este o întrebare care nu mai vizează strict opţiunile celor care conduc câteva judeţe din fotoliile de la Chişinău, ci practic securitatea zonei situate între graniţa de est a NATO şi Ucraina supusă agresiunii militare ruse. 

1. La nivelul instituţiei prezidenţiale din capitala Republicii Moldova trebuie să se renunţe la atitudinea defetistă faţă de forţa Armatei Naţionale a Republicii Moldova.

Chiar dacă este vorba doar de 7.000 de militari, care au depus jurământul de credinţă faţă de Tricolor, să nu se uite că la Mariupol şi acum mai rezistă 2.000 de luptători ucraineni, încercuiţi de circa 20.000 de militari ruşi.

Adică raportul de forţe este de 10 invadatori ruşi contra unui singur apărător ucrainean.

Prin urmare, chiar dacă are statut de neutralitate, entitatea dintre Prut şi Nistru are dreptul la suveranitate, integritate teritorială şi independenţă, care, după cum s-a văzut în această primăvară, trebuie - la nevoie - apărate cu arma în mână.

Iar istoria relativ recentă oferă lecţia de învăţat că Republica Moldova nici nu avea armată la momentul declanşării iniţiale, în zilele de 1-2 noiembrie 1990, ale primelor ciocniri dintre vorbitorii limbii lui Mihai Eminescu şi separatişti, pe podul de la Dubăsari, atunci murind şi primii poliţişti şi localnici din Dubăsari.

Şi cetăţenii de atunci ai tinerei republici libere de cnutul Moscovei nu au ezitat să îşi apere demnitatea de a nu se lăsa intimidaţi de cei susţinuţi de Rusia.

2. La nivelul Ministerului Apărării al Republicii Moldova - condus cu cumpătare de Anatolie Nosatîi,  în imaginea de mai jos, secondat de secretarul general, Igor Cutie, care în anul 2016 a fost Şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale, un patriot echilibrat -, ar fi utilă instituirea unui Consiliu Consultativ.

Unul la care să fie invitaţi şi să ia parte atât foşti miniştri ai apărării, cât şi ex-şefi de stat major la nivelul organismului militar existent între Prut şi Nistru, compatrioţi a căror experienţă şi sugestii profesionale să contribuie, în mod constructiv, la dinamizarea adaptării defensivei Republicii Moldova la pericolul afluirii unor forţe de invazie în sudul şi estul acestei entităţi statale. 

3. De la nivelul şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale, colonelul Eduard Ohladciuc - în fotografia de mai jos - să se acţioneze pentru reîncadrarea imediată în armată a ofiţerilor în rezervă cu studii militare în statele comunităţii euroatlantice, experienţa lor fiind evident utilă consolidării încrederii în capacitatea de a se opune unei agresiuni probabile pe teritoriul Republicii Moldova.

4. Marele Stat Major al Armatei Naţionale are datoria morală şi profesională, ca să ceară autorităţilor competente aprobarea înfiinţării trupelor teritoriale ale Republicii Moldova, conduse de ofiţeri în rezervă, recunoscuţi pentru capacitatea lor de a fi comandanţi eficienţi, la diferite eşaloane, de tip brigadă, batalion, companie. 

5. Pregătirea, de pe acum, a blocării căilor de acces spre Chişinău, cu modalităţi cunoscute de stopare eficientă a ipoteticei treceri pe acolo a transportoarelor amfibii blindate şi a tancurilor ruseşti, în varianta că acestea ajung iniţial la Tiraspol, venind acolo după o debarcare anterioară pe plaja ucraineană aflată la sud-vest de Odesa.

6. În baza parteneriatului real dintre Forţele Armate ale Statelor Unite ale Americii şi Armata Naţională a Republicii Moldova să fie înaintată pe cale oficială solicitarea de trimitere, de peste Ocean, sau de la bazele militare americane din Germania, a unor echipamente militare şi a unei tehnici de luptă pe măsura necesităţii de contracarare a invaziei posibile, luată în calcul de Moscova, pentru asigurarea Transnistriei ca bază de plecare la atac spre Odesa.

7. Adresarea unei scrisori deschise către secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, privind opţiunea pentru trimiterea rapidă de căşti albastre în Republica Moldova - trupe de menţinere a păcii cu mandat şi sub stindardul ONU.

8. Confirmarea publică a faptului că în ipoteza unei aşa zise surprinderi strategice, Republica Moldova cunoaşte că se poate baza pe sprijinul complex, necondiţionat, fratern al României.

Acta non verba.