Criza din Ucraina: Biden e pregătit să se întâlnească cu Putin în orice moment. Liderul rus acuză Kievul de provocări. Armata rusă rămâne în Belarus

Separatişti din Donbas FOTO Arhivă

Tensiunile par mai grave ca niciodată între Moscova şi Kiev pe frontul din Donbas. Obuze au explodat sâmbătă în apropierea ministrului de Interne al Ucrainei, care s-a deplasat pe linia de demarcaţie dintre separatiştii proruşi şi armata ucraineană pentru a evalua situaţia de la faţa locului. La Munchen, preşedintele Zelenski a cerut un calendar clar de aderare la NATO. La Casa Albă, Biden convoacă întrunirea Consiliului Naţional de Securitate.

LIVETEXTUL CONTINUA AICI

UPDATE 17.37 „Preşedintele Biden este pregătit de o întâlnire cu Putin în orice moment, indiferent de format, dacă acest lucru permite evitarea unui război în Ucraina”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken pentru CBS.

La CNN, şeful diplomaţiei americane a apreciat că încă este posibilă calea diplomaţiei „până când tancurile se vor pune în mişcare şi avioanele vor fi pe cer”.

UPDATE 17:35 Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut duminică în discuţia telefonică avută cu omologul său francez Emmanuel Macron că vrea pace în Donbas, dar că ucrainenii îi „provoacă” pe separatiştii proruşi din această regiune din sud-estul Ucrainei.

Potrivit Kremlinului, Putin a cerut totodată ca NATO şi SUA să „ia în serios” pretenţiile sale de securitate.

UPDATE 16:41 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut încetarea imediată a focului în partea de sud-est a ţării sale, unde confruntările dintre separatiştii proruşi şi forţele ucrainene s-au intensificat în ultimele zile, informează The Guardian.

ZelenskI a mai spus că Ucraina sprijină discuţiile de pace din cadrul Grupului de Contact Trilateral, la care participă ţara sa împreună cu Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

„Suntem pentru intensificarea procesului de pace. Susţinem convocarea imediată a TCG şi introducerea imediată a unui regim de tăcere”, a scris Zelenski pe Twitter.

Zelenski a discutat, duminică, la prânz, cu preşedintele francez Emmanuel Macron.

UPDATE 16.01 Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat că este timpul ca Occidentul să pună în aplicare cel puţin o parte din sancţiunile pe care le-a pregătit împotriva Rusiei.

„Rusia trebuie oprită chiar acum. Vedem cum se desfăşoară evenimentele”, a spus Kuleba.

UPDATE 16:00 Trupele regiuni separatiste proruse Transnistria, din estul Republicii Moldova, au desfăşurat exerciţii comune în noaptea de 18 spre 19 februarie, informează deschide.md.

Autorităţile separatiste transnistrene spun că a fost vorba „un exerciţiu de control tactic şi trageri reale” - detalii aici.

UPDATE 15:22 Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că „nu are rost ca Rusia să atace pe cineva”, îndemnând „partenerii occidentali” să fie raţionali.

„Vă îndemnăm să vă puneţi întrebarea: ce rost are ca Rusia să atace pe cineva?”, a declarat Peskov, într-un interviu pentru postul de stat Rossia 1.

UPDATE 15:06 Occidentul nu poate întinde pe termen nedefinit „o ramură de măslin” Rusiei, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe tema ultimelor evoluţii în criza ruso-ucraineană.

„Marea întrebare rămâne: vrea Kremlinul dialog?”, s-a întrebat Charles Michel într-un discurs rostit la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

UPDATE 14:02 Ministerul olandez de Externe a anunţat că îşi mută ambasada din Ucraina de la Kiev la Lvov, în contextul temerilor din ce în ce mai mari că Rusia va invada ţara vecină, transmite News.ro.

“Din motive de siguranţă, am decis astăzi să mutăm activităţile ambasadei la Lvov”, a precizat ministerul.

Anterior, şi Marea Britanie şi SUA au anunţat că îşi mută activităţile ambasadelor de la Kiev la Lvov.

Olandezilor care sunt încă în Ucraina li s-a cerut să părăsească rapid ţara.

KLM a fost prima companie care a suspendat zborurile către Ucraina.

UPDATE 13:37 MAE le cere românilor să părăsească Ucraina „cât mai curând” şi să evite frontiera cu Rusia.

„MAE recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenţii deosebite şi, de asemenea, recomandă să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând. Totodată, MAE continuă să recomande ferm evitarea deplasărilor în Peninsula Crimeea şi în zona de est a Ucrainei, respectiv în regiunile Doneţk şi Lugansk, precum şi în zona de frontieră a Ucrainei cu Federaţia Rusă şi Belarus, reamintind că situaţia de securitate se menţine tensionată şi fluidă. În egală măsură, MAE sfătuieşte cetăţenii români, inclusiv reprezentanţii mass-media, să fie vigilenţi, să evite aglomerările mari de oameni, să se informeze permanent din surse sigure şi să-şi ajusteze prompt planurile de călătorie, în funcţie de situaţia de securitate din zonă. De asemenea, MAE recomandă cetăţenilor români care se află în Ucraina să manifeste atenţie sporită şi să respecte reglementările stabilite de autorităţile ucrainene”, arată comunicatul de presă al Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti.

UPDATE 13.11 Ministrul Apărării din Belarus a anunţat că trupele ruse rămân în Belarus din cauza activităţii militare crescute în apropierea graniţelor şi a escaladării din Donbas.  Ministrul bielorus al apărării acuză o intensificare a activităţilor militare de la graniţa cu Ucraina, adăugând că exerciţiile militare comune cu trupele ruseşti vor continua.

Belarus a anunţat duminică că exerciţiile militare comune cu Rusia desfăşurate pe teritoriul tău, care ar fi trebuit să se încheie duminică, vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina vecină, relatează AFP.

UPDATE 12.09 Evoluţia din Ucraina continuă să rămână foarte volatilă, scrie obozrevatel.com. În noaptea de 19 spre 20 februarie, ocupanţii au plimbat o cantitate mare de echipament militar pe străzile din Doneţk. Puteau fi observate tancuri cu muniţie şi obuziere autopropulsate „Gvozdika”. Localnicii care nu au evacuat Doneţkul au început să lipească autocolante pe maşini cu inscripţia „Doneţk. Rămân ca să trăiesc”.

UPDATE 11.20 Crucea Roşie internaţională s-a declarat îngrijorată cu privire la soarta civililor în Ucraina, în contextul în care în acest weekend au fost semnalate schimburi de focuri de arbă între armata ucraineană şi separatiştii proruşi în regiunile Doneţk şi Lugansk, relatează Belga.

UPDATE 10.11 Şefii serviciilor secrete britanice spun că sunt de acord cu rapoartele de la Casa Albă , avertizând că preşedintele rus Putin a emis deja un ordin de „plecare”, planurile de a prelua controlul Ucrainei fiind deja începute, relatează un ziar britanic.

Potrivit Sunday Times , patru personalităţi de rang înalt din guvern au confirmat că se aşteaptă ca în orice zi să înceapă un atac rusesc pe mai multe direcţii, care ar putea culmina cu un „război fulger” împotriva capitalei Kiev.

UPDATE 9.47 Preşedintele Joe Biden ţine duminică o întâlnire a Consiliului Naţional de Securitate pentru a discuta situaţia din Ucraina, a anunţat sâmbătă Casa Albă.

„Preşedintele Biden continuă să monitorizeze evoluţia situaţiei din Ucraina şi este informat în mod regulat despre evenimentele de pe teren de către echipa sa de securitate naţională”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, într-un comunicat . „Au reafirmat că Rusia ar putea lansa un atac împotriva Ucrainei în orice moment”.

Declaraţia mai spune că Biden a fost informat despre întâlnirile la care a participat vicepreşedintele Kamala Harris cu preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski, preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi liderii altor ţări europene.

UPDATE 8.32 Premierul britanic Boris Johnson a declarat că toate semnele arată că Rusia plănuiepte „cel mai mare război din Europa de după 1945, relatează bbc.com

„Toate semnele arată că planul a început deja în anumite privinţe”, a afirmat Johnson într-un interviu pentru BBC.

Informaţiile din ultimele zile sugerează să Rusia intenţionează să lanseze un atac prin care va fi împresurată capitala Ucrainei, Kiev.

„Oamenii trebuie să înţeleagă ce ar însemna asta ca şi costuri în vieţi umane”, a adăugat Johnson.

UPDATE 8.25 Miniştrii de Externe din cadrul G7 au anunţat, sâmbătă seară, într-un comunicat, că îi cer Rusiei să aleagă calea diplomaţiei pentru dezescaladarea tensiunilor şi să retragă trupele de la graniţa cu Ucraina. Miniştrii au menţionat că nu au observat o reducere a activităţilor militare ale Rusiei la frontieră şi că Rusia va fi judecată în funcţie de faptele sale.

“Îi cerem Rusiei să aleagă calea diplomaţiei pentru dezescaladarea tensiunilor, să retragă în mod substanţial forţele militare din proximitatea graniţelor Ucrainei şi să se respecte pe deplin angajamentele internaţioinale, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea riscurilor şi transparenţa activităţilor militare. Ca un prim pas, aşteptăm ca Rusia să implementeze anunţata reducere a activităţilor sale militare la graniţele cu Ucraina. Nu am văzut dovezi ale acestei reduceri. Vom judeca Rusia în funcţie de faptele sale”, se arată într-un comunicat semnat de miniştrii de Externe din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA.

UPDATE 8.22 "Toate semnele indică faptul că Rusia plănuieşte un atac total” asupra Ucrainei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu difuzat sâmbătă de postul german ARD, relatează Le Figaro.

"Suntem cu toţii de acord că riscul unui atac este foarte mare”, a adăugat Jens Stoltenberg.

UPDATE 08.20 Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au raportat, sâmbătă, peste 1.500 de încălcări ale încetării focului în estul Ucrainei într-o singură zi, cel mai mare număr înregistrat în acest an, informează The Guardian.

Raportul a acoperit atacurile de vineri, în care observatorii au înregistrat 975 de încălcări în Lugansk şi 591 în Doneţk, două regiuni parţial controlate de separatiştii proruşi. Observatorii au mai spus că a înregistrat 860 de explozii în Lugansk şi 553 în Doneţk.

OSCE a confirmat că un civil a fost rănit în zona Doneţk controlată de guvern.

UPDATE 03.30 Rusia raportează căderea unor proiectile pe teritoriul său.

Potrivit sursei, probabil, aceasta este muniţie provenind de la sistemul de rachete cu lansare multiplă Grad.

Departamentul Principal de Investigaţii al Comitetului de Investigaţii al Federaţiei Ruse a iniţiat un dosar penal privind bombardarea zonei de frontieră a regiunii Rostov de către paramilitari ucraineni.

UPDATE 03.00 La următoarea sa şedinţă plenară, programată pentru 22 februarie, Duma de Stat va discuta despre agravarea situaţiei din Donbass şi reacţia Occidentului, a anunţat sâmbătă pe canalul său de Telegram preşedintele acesteia, Viaceslav Volodin.

"De o zi, Kievul bombardează RPD şi RPL. Mii de refugiaţi, femei cu copii fug de război", a declarat politicianul, menţionând că niciunul dintre participanţii la Conferinţa de Securitate de la München nu s-a deranjat cu această problemă.

"Cancelarului Germaniei i se pare amuzant ceea ce se întâmplă în RPD şi RPL. El nu consideră acest lucru un genocid. O declaraţie inexplicabilă şi cinică, având în vedere istoria Germaniei", a acuzat vorbitorul.

UPDATE 23.30 Declaraţii dure ale Mariei Zakharova. L-a numit pe Zelensky un „cinic fără suflet”. 

Reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe a adăugat că SMM OSCE din Ucraina înregistrează bombardamente, „care vin mult mai mult de la forţele controlate de Kiev”.

UPDATE 22.56 Autorităţile separatiste proruse din Doneţk susţin că maşina liderului miliţiei lor, Denis Sinenkov, a fost aruncată în aer vineri. Însă imagini difuzate pe reţelele sociale dezmint această informaţie.

Maşina aruncată în aer vineri la Doneţk nu este a lui Denis Sinenkov, ci un alt autovehicul asemănător căruia i s-au montat plăcuţele de înmatriculare folosite de liderul separatist. 

UPDATE 20:50 O tentativă a mediatorilor internaţionali de a organiza o întâlnire între reprezentanţi ai Ucrainei şi ai Rusiei cu privire la situaţia actuală a eşuat, sâmbătă, delegaţia Rusiei lipsind la apel, relatează cnn.com.

Întâlnirea ar fi trebuit să aibă loc sub auspiciile Trilateral Contact Group pentru Ucraina, prezidat de un reprezentantt al OSCE, ambasadorul Mikko Kinnunen.

UPDATE 20:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, la CNN, că sancţiunile împotriva Rusiei ar trebui să fie anunţate înainte de o eventual atac contra Ucrainei.

El a subliniat că nu este de acord ca sancţiunile să apară după invadarea Ucrainei de către ruşi.

UPDATE 19:55 Ucraina a publicat înregistrări video cu bombardamente efectuate sâmbătă dimineaţă de separatiştii proruşi împotriva unui camion umanitar.

Corespondenţii străini aflaţi în zonă sunt de asemenea vizaţi de tiruri, după cum arată un filmuleţ distribuit de Fox News.

UPDATE 19:30 Un al doilea soldat ucrainean a fost ucis sâmbătă pe frontul din estul Ucrainei, informează AFP care citează un comunicat al Armatei.

Bilanţul reprezintă primele decese în cadrul armatei ucrainene după mai bine de o lună. Alţi patru militari sunt răniţi şi au fost internaţi, potrivit comunicatului Armatei, care îi acuză pe separatişti de zeci de încălcări ale armistiţiului care teoretic ar fi încă în vigoare.

UPDATE 19:10 Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a afirmat, sâmbătă, la conferinţa de securitate de la Munchen, că Ucraina s-ar putea confrunta cu “cel mai rău scenariu” săptămâna viitoare.

“Trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu şi acesta s-ar putea întâmpla săptămâna viitoare. Adevărul este că Rusia vrea să dea ceasul înapoi, vrea să îl dea înapoi până la anii 1990 şi înainte de aceştia”, a spus Truss, potrivit The Guardian, citat de News.ro.

Ministrul a subliniat că în ultima săptămână au apărut multe informaţii false venite dinspre Rusia. “Mă tem că Rusia a arătat că nu este serioasă în privinţa diplomaţiei”, a adăugat ea.

UPDATE 18:50 Uniunea Europeană a trimis echipamente medicale de urgenţă în Ucraina, ca urmare a unei solicitări a autorităţilor de la Kiev, venită pe fondul creşterii temerilor legate de o invazie a ţărrii de către Rusia, relatează Reuters.

Solicitarea a fost formulată marţi de Ucraina. Până acum, în Ucraina au ajuns ajutoare din Franţa, România, Slovenia, Irlanda şi Austria.

Obuze au explodat, sâmbătă, în apropierea ministrului ucrainean de Interne, Denis Monastirski, în timpul unei deplasări a acestuia pe linia de front din estul ţării.

Incidentul, care nu s-a soldat cu răniţi, a avut loc în apropierea localităţii Novoluganske, pe linia de front cu separatiştii susţinuţi de Rusia, unde mai mulţi responsabili ucraineni s-au deplasat în contextul tensiunilor fără precedent cu Moscova.

Obuzele au explodat în timp ce Denis Monastîrski ieşea din tranşeele care îi despart pe militarii ucraineni de separatiştii proruşi. Jurnaliştii şi politicienii care l-au însoţit pe ministru au părăsit zona la scurt timp după incident.

În ultimele trei zile, tirurile şi bombardamentele s-au înmulţit în această regiune din sud-estul Ucrainei, unde separatiştii proruşi s-au răsculat acum aproape opt ani împotriva autorităţilor guvernamentale şi s-au reanimat pe fondul crizei geopolitice provocate la graniţă de Rusia.

Statele Unite şi Uniunea Europeană îşi menţin avertismentul precum că o invazie a armatei ruse în Ucraina este iminentă.

În timp ce preşedintele rus Vladimir Putin supraveghea sâmbătă exerciţii strategice nucleare, liderul separatist din Doneţk Denis Puşilin ordona mobilizare generală în teritoriul aflat sub controlul său. Un ordin similar a fost dat apoi şi de separatiştii din Luhansk. De vineri, separatiştii din Doneţk organizează evacuări de civili în regiunea Rostov, semn că intenţionează să reia ostilităţile la scară largă împotriva Ucrainei.

În pofida acordurilor de încetare a focului, schimburile de tiruri nu au încetat în Donbas, dar s-au agravat mai ales de joi. Ambele tabere se acuză reciproc de această escaladare, însă atacurile par să fie lansate de separatişti. O grădiniţă a fost distrusă joi în urma unui atac al separatiştilor, iar un soldat ucrainean a fost ucis sâmbătă.

Armata ucraineană a anunţat sâmbătă că separatiştii au reluat ostilităţile chiar de dimineaţă cu 66 de tiruri de mortier asupra unor localităţi de pe front. Cu toate acestea, armata ucraineană dă asigurări că „ţine situaţia sub control” şi „îşi continuă misiunea de a respinge agresiunea armată a Rusiei”.

Observatorii OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) au afirmat la rândul lor că au constatat o „creştere spectaculoasă” a încălcărilor încetării focului - un total de 870 pentru ziua de vineri.

Vladimir Putin (primul din imagine) şi Aleksandr Lukaşenko supraveghind exerciţiile strategice organizate sâmbătă de armata rusă FOTO EPA-EFE

Din cauza afluxului de refugiaţi, regiunea Rostov se află în stare de urgenţă. În timp ce civilii sunt evacuaţi, Putin îşi testează armele. Sâmbătă, liderul de la Kremlin a supervizat, alături de omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko, o serie exerciţii militare „strategice” implicând şi tiruri de rachete balistice.

Cu ocazia acestor manevre, un submarin strategic din Flota de Nord a lansat o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) spre Kura, în Kamceatka. De asemenea, un submarin cu propulsie nucleară din Flota din Pacific a lansat un ICBM spre o ţintă din poligonul Cija, în nordul Rusiei.

Refugiaţi în Rostov FOTO EPA-EFE - Click pe imagine pentru galerie foto (se deschide în fereastră separată)

Evocând evoluţia din criza ruso-ucraineană, preşedintele american Joe Biden a spus vineri că omologul său rus a luat deja decizia de a ataca Ucraina. Solicitat să explice ce motive există pentru a crede că Putin ia în considerare această opţiune, şeful Casei Albe a răspuns: „Noi avem un potenţial semnificativ de informaţii”. Potrivit lui Biden, ţinta lui Putin este Kievul, capitala Ucrainei.

Sâmbătă, NATO a anunţat că îşi transferă biroul diplomatic de la Kiev la Liov, în vestul Ucrainei. Tot sâmbătă, Germania şi Franţa şi-au îndemnat cetăţenii să părăsească Ucraina.

Biden insistă ca Putin să dea curs diplomaţiei. Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat sâmbătă pe Putin să aleagă diplomaţia şi să nu încerce să dea înapoi istoria.

„Dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puţin NATO la graniţele sale, va obţine doar mai mult NATO. Şi dacă vrea să împartă NATO, va obţine doar o alianţă şi mai unită. NATO este o alianţă defensivă, nu ameninţăm Rusia sau pe altcineva. Dar vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja şi a apăra toţi aliaţii noştri. Criza actuală este mult mai mult decât Ucraina, este vorba despre cum dorim să organizăm relaţiile între state. Moscova încearcă să dea înapoi istoria şi să nu mai admitem noi membri NATO”, a spus Stoltenberg la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

Vicepreşedinta SUA Kamala Harris a afirmat că forţele NATO din Europa de Est vor fi întărite în cazul unui atac al Rusiei împotriva Ucrainei şi a avertizat cu sancţiuni economice „severe şi rapide”.

„Să nu greşiti şi să vă închipuiţi altceva: impunerea acestor măsuri extinse şi coordonate va provoca pagube mari celor care trebuie traşi la răspundere. Şi nu ne vom opri cu măsuri economice. Ne vom întări în continuare aliaţii NATO de pe flancul estic. De la sfârşitul Războiului Rece, conferinţa nu a mai avut loc în împrejurări atât de îngrozitoare”, a spus Harris la Munchen.

Tot la Munchen, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că vrea să se întâlnească cu Vladimir Putin.

„Nu ştiu ce vrea preşedintele Rusiei. De aceea, propun să ne întâlnim”, a spus şeful statului ucrainean.

Zelenski a făcut de mai multe ori această propunere, dar a fost refuzat de fiecare dată.

Volodimir Zelenski a cerut, la Munchen, un calendar „clar şi realizabil” de aderare a Ucrainei la NATO, el menţionând că Occidentul trebuie să susţină ţara sa şi capacităţiile ei de apărare.

Volodimir Zelenski la Conferinţa de Securitate de la Munchen FOTO EPA-EFE

De asemenea, Zelenski a cerut ca Vestul să nu fie blând cu Rusia şi să acorde Ucrainei garanţii de securitate şi pace.

„Indiferent ce se va întâmpla, ne vom proteja ţara frumoasă”, a afirmat Zelenski.

Înainte de a sosi la Conferinţa de Securitate de la Munchen, Zelenski a dat asigurări că nu va răspunde provocărilor din Donbas şi că vrea soluţionarea acestui război exclusiv pe cale diplomatică.

Peste 13.000 de persoane au fost ucise în acest război care a izbucnit în aprilie 2014, la scurt timp după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea.