Putin, pe urmele lui Hitler. Invadarea Poloniei din 1939 versus invadarea Ucrainei din 2022

0
0
Afiş înfăţişându-l pe Vladimir Putin drept Adolf Hitler, la Praga, în 24 mai 2014 Foto Shutterstock
Afiş înfăţişându-l pe Vladimir Putin drept Adolf Hitler, la Praga, în 24 mai 2014 Foto Shutterstock

Este „foarte probabil” ca Rusia să invadeze Ucraina, în ciuda eforturilor diplomatice în curs, spune secretarul britanic al apărării. Ben Wallace a spus că a simţit un „miros de Munchen în aer” – o referire la diplomaţie care nu a reuşit să împiedice cel de-al Doilea Război Mondial.

Oficialii americani au avertizat în repetate rânduri că Rusia ar putea desfăşura o operaţiune sub „steag fals“ pentru a-i oferi un pretext de invadare a Ucrainei.

Operaţiunile sub „steag fals“ sunt efectuate cu intenţia de a acoperi tabăra responsabilă pentru atac - sau de a permite atacatorului să dea vina pe o altă tabară. Au existat numeroase exemple de operaţiuni sub "steag fals" în istorie.

În Incidentul Manciurian din 1931, agenţii japonezi au sabotat o porţiune de cale ferată pentru a-i oferi pretextul să invadeze şi să ocupe Manciuria.

Opt ani mai târziu, agenţii germani au orchestrat un atac asupra unui post de radio german de-a lungul graniţei poloneze la 31 august 1939. Incidentul a fost folosit ulterior ca pretext pentru ca forţele germane să invadeze Polonia, marcând începutul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie BBC.

Oficialii ruşi au negat în mod repetat că plănuiesc o operaţiune similară pentru a le permite să invadeze Ucraina.

În ultimele câteva săptămâni, oficialii americani au avertizat de mai multe ori că Rusia intenţionează să creeze aparenţa unui atac asupra propriilor forţe şi să transmită acele imagini în lume. O astfel de operaţiune de „steagul fals”, susţineau ei, ar oferi Rusiei pretextul de a invada Ucraina provocând şoc şi indignare.

Expunând acest plan, administraţia Biden a încercat să-şi submineze puterea emoţională şi să oprească Kremlinul să producă un casus belli sau o justificare pentru război.

Dar atacurile sub steag fals nu mai sunt ceea ce erau înainte. Cu fotografiile prin satelit şi videoclipurile live de la sol partajate pe scară largă şi instantaneu pe internet - şi cu jurnaliştii şi investigatorii din fotoliu care se alătură profesioniştilor din serviciile de informaţii în analizarea informaţiilor - este dificil să scapi de atacuri de steag fals astăzi. Şi odată cu prevalenţa campaniilor de dezinformare, fabricarea unei justificări pentru război nu necesită cheltuiala sau riscul unui steag fals – cu atât mai puţin un atac real, scrie The Conversation

Rusia a adunat aproximativ 190.000 de soldaţi de-a lungul graniţelor Ucrainei - cel mai mare număr de trupe militare adunat într-un loc din Europa de la al Doilea Război Mondial, spun oficialii americani. Moscova neagă că plănuieşte să atace Ucraina şi acuză Occidentul că alimentează „isteria“.  Rusia spune că unele dintre trupele sale au început să se întoarcă la bazele lor după exerciţiile planificate - dar Ucraina şi aliaţii săi spun că nu văd nicio dovadă în acest sens. Moscova anunţă, de asemenea, exerciţii cu rachete balistice şi de croazieră sâmbătă în regiunea Donbas din estul Ucrainei, rebelii susţinuţi de ruşi anunţă o evacuare în masă a rezidenţilor, spunând că Ucraina a intensificat bombardamentele în regiune. Nu există nicio dovadă că a avut loc bombardamentul. Preşedintele rus Vladimir Putin spune că situaţia din Donbas se deteriorează. Ucraina şi aliaii săi spun că Moscova caută un pretext pentru a invada Ucraina.

Similarităţi Hitler - Putin

Şi Hitler şi Putin au invocat motive naţionaliste pentru a anexa teritorii populate de conaţionali de-ai lor. Cancelarul nazist Hitler, de origine austriacă, dar un mândru naţionalist german, anexa teritorii care erau populate de minoritatea germană - Austria, Cehoslovacia, în special Sudetenland, şi vestul Poloniei.

Liderul de la Kremlin anexează teritorii care sunt populate de minoritatea rusă - Osetia de Sud, Abhazia, Crimeea şi Donbas.

Din 1933, de când Adolf Hitler a devenit cancelar, Germania Nazistă a anexat Austria şi Cehoslovacia în 1938. Hitler voia să uneasca Germania cu regiunile populate de minoritatea germane din afara ţării.

A organizat un referendum în Austria pentru a le cere austriecilor (fiind vorbitori de limba germana) să voteze pentru alipirea ţării sale de origine cu Germania. Hitler s-a întâlnit cu însuşi premierul britanic Neville Chamberlan pentru a semna Acordul de la Munchen prin care Germania prelua controlul asupra regiunii sudete populată de minoritate germană, ca apoi să anexeze întreaga Cehoslovacie.

La 1 septembrie 1939 a ocupat vestul Poloniei în urma Pactului Ribbentrop-Molotov cu Uniunea Sovietică care anexa estul Poloniei, iar Franţa şi Marea Britanie i-au declarat război Germaniei. Motivele sale erau protejarea minorităţii germane din vestul Poloniei şi preluarea coridorului Danzig.

Putin a avut un comportament mai agresiv asupra Georgiei în august 2008, când trupele ruse au ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, populate şi acestea de minoritatea rusă.

Ca şi Hitler, Putin s-a implicat în organizarea unui referendum în peninsula Crimeea în februarie 2014 pentru a le cere minoritaţii ruse să voteze pentru independenţa faţă de Ucraina, urmând ca apoi trupele ruse să patrundă în peninsulă şi să o anexeze.

Putin pare să vrea în viitorul apropiat să rupă şi teritorii ale statelor baltice şi Poloniei

Acum, Putin vrea să anexeze şi regiunea Donbas, populată de minoritatea rusă şi aflată sub controlul forţelor separatiste pro-ruse. Statele membre NATO par să aibă o atitudine mai dură decât au avut în 2008 şi în 2014.

Cu toate ca din punct de vedere declarativ, niciun stat membru NATO nu vrea să intre în război direct cu Rusia pentru a apăra Ucraina, toate şi-au mobilizat trupele în Europa de Est cu scop defensiv. În schimb, câteva state membre NATO au convenit să sancţioneze economic Rusia în cazul în care atacă din nou Ucraina.

Putin pare să vrea în viitorul apropiat să rupă şi teritorii ale statelor baltice şi Poloniei, invocând acelaşi motiv, şi tot presează SUA să retragă trupele şi scutul anti-rachetă din România, şi să se revină la configuraţia geopolitică de dinainte de 1997. Putin mai declară că georgienii şi ucrainenii au fost agresivi cu minoritatea rusă.

Agresarea constanta a Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei de către Rusia în viitorul apropiat ar duce automat la activarea articolului 5 din tratatul NATO şi la declanşarea unui război NATO-Federaţia Rusă, ceea ce ar însemna automat debutul celui de-al Treilea Război Mondial, notează BBC

Provocarea numită credibilitate

Din punct de vedere istoric, impactul unor astfel de atacuri sub steag fals a venit din capacitatea liderilor de a-şi aduna cetăţenii în jurul lor. Atacurile cu steag fals organizate astăzi nu numai că nu reuşesc să provoace indignare împotriva presupusului agresor, dar pot, de asemenea, să se întoarcă împotriva  atacatorului.

În plus, anchetatorii care folosesc informaţii din sursă deschisă, cum ar fi colectivul Bellingcat, fac mai dificil pentru guverne să scape cu încălcări flagrante ale legilor şi normelor internaţionale, scrie The Conversation.

În măsura în care Kremlinul s-ar putea aştepta să beneficieze de executarea unui atac cu steag fals, ar trebui să fabrice un casus belli în rândul cetăţenilor ruşi, mai degrabă decât să convingă publicul din străinătate. Sondajele au arătat că marea majoritate a ruşilor se opun invadării Ucrainei, dar au şi atitudini negative faţă de NATO.

Spectacolul unei provocări îndreptate împotriva Rusiei prezentat la televiziunea de stat ar putea oferi un zgomot de sprijin pentru o invazie, cel puţin iniţial. În acelaşi timp, ruşii sunt cinici în privinţa propriilor lideri şi ar putea adăposti suspiciunea că un presupus atac a fost fabricat în scop politic.

Alternative la atacul sub steag fals

În orice caz, Rusia are şi alte opţiuni pentru a facilita o invazie. La începutul incursiunii sale în Crimeea în 2014, Kremlinul a folosit „măsuri active”, inclusiv dezinformarea şi înşelăciunea, pentru a preveni rezistenţa ucraineană şi pentru a asigura aprobarea naţională. Rusia şi alte state post-sovietice sunt, de asemenea, predispuse să pretindă o „provocare”, care încadrează orice acţiune militară ca un răspuns justificat.

În schimb, operaţiunile de steag fals sunt complexe şi prea teatrale într-un mod care invită la o analiză nedorită. Guvernele care încearcă să influenţeze opinia publică se confruntă astăzi cu provocări mult mai mari decât în secolul al XX-lea. Atacurile sub setag fals sunt riscante, în timp ce liderii care doresc să fabrice un casus belli pot alege dintr-o gamă de alternative mai subtile şi mai puţin costisitoare.

Mai multe - Europa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite