Rusia se pregăteşte de o invazie în Ucraina. Un nou convoi „umanitar”, oprit la graniţe

Rusia se pregăteşte de o invazie în Ucraina. Un nou convoi „umanitar”, oprit la graniţe

Ruşii ar putea încerca să trimită soldaţi şi armament în Ucraina prin misiuni „umanitare” sau „de menţinere a păcii”. FOTO Reuters

Ruşii au trimis un convoi umanitar, însoţit de soldaţi şi de vehicule militare, pentru a sprijini valul separatist din estul Ucrainei, susţinând că acţionează în parteneriat cu Crucea Roşie. Aceasta a negat însă orice legătură cu şirul de vehicule care au încercat să intre în Ucraina în noaptea de vineri spre sâmbătă. Kievul a avertizat că Rusia se pregăteşte de o invazie, camuflată ori în misiune umanitară, ori în una de menţinere a păcii.

Ştiri pe aceeaşi temă

După ce ruşii au dublat numărul soldaţilor mobilizaţi la graniţa cu Ucraina, aceştia continuă să tatoneze terenul pentru o eventuală forţare a graniţelor. Armata rusă a organizat un nou „convoi umanitar”, pe care-l ţin foarte aproape de un punct de frontieră, a declarat Valeri Chali, adjunct al Administraţiei Prezidenţiale Ucrainene, avertizând că, dacă acest convoi ar fi intrat în Ucraina, ar fi putut provoca un război deschis, total, între cele două ţări. 
 
Ruşii au încercat să prezinte convoiul drept o acţiune în colaborare cu Crucea Roşie, însă aceasta a negat ferm orice legătură, transmite „Ukrainska Pravda”. 
 
„Rusia a încercat o serie de provocări grave în urmă cu doar câteva ore. Această provocare ar fi putut avea ca rezultat o evoluţie imprevizibilă a evenimentelor şi escaladarea ameninţărilor. „Preşedintele Ucrainei a reuşit să respingă provocarea prin eforturi diplomatice”, a spus Chali. 
 
„În contextul violărilor repetate a graniţelor Ucrainei de către partea rusă, dar şi al armamentului, echipamentului şi vehiculelor pe care aceasta din urmă le are deja mobilizate în Ucraina, avem motive întemeiate să credem că respectivul convoi poate fi folosit pentru o escaladare a tensiunilor şi pentru a complica şi mai mult situaţia locuitorilor din regiunea Donbass”, avertizează Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev. 
 
Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a discutat despre incident cu Peter Maurer, şeful Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, şi cu John Kerry, secretarul american de Stat. 
 
Pe 6 august, Hennadîi Zubko, a avertizat că ruşii intenţionează să se folosească de o misiune ori „umanitară”, ori „de menţinere a păcii” pentru a invada Ucraina. 
 
„Un contingent de forţe pacificatoare, care se află de mai bine de cinci luni la graniţa ruso-ucraineană, cu greu poate fi numită misiune de menţinere a păcii. Prin urmare, mobilizarea ei în Ucraina va fi considerată o agresiune directă şi deschisă. Am încrederea că, astăzi, comunitatea internaţională nu va permite mobilizarea de forţe pacificatoare ruse în Ucraina”, a spus Zubko, potrivit „Kyiev Post”.
 
În ultimele săptămâni, Rusia a trimis aproximativ 17 batalioane la frontiera cu Ucraina, adică între 19.000 şi 21.000 de soldaţi. Trupele sunt de infanterie, de artilerie, blindate de teren şi aeriene, care se află la doar câţiva kilometri de Ucraina. Ruşii ar putea astfel interveni în orice clipă în cazul în care decid să sprijine oficial forţele separatiste proruse care pierd masiv teren în faţa armatei ucrainene. 
 
În plus, notează cotidianul american „The New York Times”, armata rusă a consolidat masiv componenta de armament greu din zonă, mărind semnificativ numărul rachetelor sol-aer, de la opt la 14 baterii. 
 
La 5 iulie, armata ucraineană reorganizată sub comanda preşedintelui Petro Poroşenko demarează o ofensivă asupra estului separatist al Ucrainei. Este prima ofensivă reală demarată asupra bastioanelor separatiste, de când rebelii au capturat oraşele, în urmă cu mai bine de trei luni. Separatiştii pierd teren rapid. Armata i-a scos din mai multe oraşe care deveniseră adevărate fortăreţe şi a eliberat aeroporturi şi puncte de frontieră controlate de rebeli. 
 
 
Unii rebeli au cerut culoar de retragere spre Rusia, alţii au cerut Rusiei să le trimită trupe. Oficial, Rusia a tăcut. Nu a intervenit, deşi separatiştii au suferit cele mai dure înfrângeri de până acum. Rebelii s-au regrupat în Doneţk, ştiind că armata ucraineană va avea o sarcină dificilă să lupte cu ei acolo, într-un oraş cu un milion de locuitori. 
 
Armata ucraineană a înconjurat între timp Doneţkul, dar nu a intrat pentru a-l elibera. Luptele s-au intensificat. Duminică, 13 iulie, Rusia a acuzat că un obuz ucrainean a lovit o casă din oraşul de graniţă Doneţk (coincidenţă de nume) din regiunea Rostov. Moscova a început să ameninţe cu atacuri aeriene asupra Ucrainei.
 
Patru zile mai târziu, pe 17 iulie, cursa MH17 a companiei Malaysia Airline a fost doborâtă cel mai probabil de o rachetă sol-aer trasă dintr-o regiune controlată de separatişti. Toţi cei 298 de oameni de la bordul avionului Boeing 777, pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur, au murit, după ce avionul a explodat în aer, la o altitudine de peste 10.000 de metri. 
 
La mai bine de două săptămâni de când avionul Boeing 777 care zbura pe cursa MH17, de la Amsterdam la Kuala Lumpur, vinovaţii încă nu au fost acuzaţi oficiali. Ucraina şi Statele Unite ale Americii au fost primele care au acuzat deschis Rusia pentru tragedia aviatică, poziţie pe care au adoptat-o ulterior toate ţările care au pierdut oameni după doborârea avionului, dar şi majoritatea statelor din UE. 
 
De cealaltă parte, Rusia neagă ferm orice implicare, atât că ar fi dat ordinul ca avionul să fie doborât, precum şi că ar fi furnizat separatiştilor bateria de rachete folosită cel mai probabil pentru doborârea aeronavei civile. 
 
Ancheta internaţională asupra tragediei a început cu o întârziere de zile, după ce separatiştii au refuzat să ofere observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) acces nestingherit la locul tragediei. Primele anchete s-au realizat sub presiunea rebelilor, care i-au urmărit în permenenţă, cu arme pe umăr, şi i-au forţat să plece la doar câteva zeci de minute după ce i-au lăsat lângă epavă. 

Modul în care separatiştii au tratat trupurile neînsufleţite ale victimelor a reprezentat o altă palmă peste faţa rudelor celor 298 de oameni, printre care 80 de copii. Sistemul frigorific nu a functionat luni noapte, iar corespondenţii străini au transmis că trupurile se află în stadiu avansat de putrefacţie.

„Am reuşit să încărcăm 192 de trupuri şi opt membre ale celor 298 de oameni nevinovaţi în vagoane”, a transmis vicepremierul Ucrainei, Volodimir Hroisman. Timp de trei zile, până duminică după-amiază, separatiştii au refuzat să predea trupurile, forţându-i pe localnici să stea cu cadavrele în case sau în grădini. 

Atunci când în sfârşit au decis să transporte cadavrele la tren, proruşii au folosit camioane pe care le utilizează în mod normal pentru transportarea deşeurilor.

Cancelariile internaţionale, inclusiv ONU, au cerut separatiştilor controlaţi de Moscova să permită realizarea unei anchete independente la faţa locului, pentru stabilirea cauzelor producerii tragediei. Experţi ai OSCE se află în estul Ucrainei încă de vineri, însă insurgenţii au împiedicat accesul total la locul tragediei şi au îngreunat eforturile delegaţiei europene de recuperare a cadavrelor. 

Avionul Malaysian Airlines zbura pe ruta Amsterdan-Kuala Lumpur şi a fost doborât cel mai probabil de o rachetă, susţine ucrainenii. Declaraţii similare au fost făcute de mai mulţi oficiali americani, inclusiv viceprerşedinte Joe Biden. Deocamdată, se ştie cu siguranţă doar căă avionul a explodat în aer.
 
Separatiştii proruşi au negat orice implicare în atac, susţinând că nu au armamentul necesar pentru a doborî un Boeing 777 de la o asemenea altitudine. Printre ipotezele vehiculate se numără varianta că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer (separatiştii au capturat recent un lansator de acest tip de la armata ucraineană) sau de o rachetă lansată dintr-un avion de luptă (separatiştii nu au astfel de aparate de zbor). 
 
 
Preşedintele rus Vladimir Putin a negat însă orice implicare a forţelor armate ruse, susţinând că responsabilitatea pentru cele 298 de vieţi pierdute este în totalitate a Kievului, din cauza ofensivei demarate la 5 iulie împotriva separatiştilor proruşi din estul ţării. 
 
Ucrainenii susţin că avionul a fost doborât însă pentru că separatiştii l-au confundat cu un avion militar ucrainean. Tot joi, cu câteva ore înainte, separatiştii au doborât un avion de luptă Suhoi-25 al ucrainenilor, iau luni au doborât un avion de transport militar AN-26. 
 
Totodată, Kievul susţine acum că separatiştii au capturat cutia neagră a avionului pentru a-şi şterge urmele, după ce rebelii au confirmat aseară că se află în posesia acesteia şi insistă să o trimită la Moscova pentru a fi analizată. 
 
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: