Avion doborât în Ucraina. Putin: Tragedia nu ar fi avut loc dacă Kievul nu demara ofensiva asupra separatiştilor

Vladimir Putin susţine că Ucraina este responsabilă pentru prăbuşirea avionului malaysian

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că autorităţile ucrainene sunt responsabile pentru prăbuşirea avionului malaysian din estul ţării, din cauza ofensivei demarate de armata ucraineană asupra separatiştilor la 5 iulie. 295 de persoane au murit azi în Ucraina, după ce avionul Boeing 777 a fost doborât de la 10.000 de metri în circumstanţe necunoscute.

"Guvernul ţării în care s-a produs evenimentul poartă responsabilitatea pentru această tragedie înspăimântătoare”, a declarat Vladimir Putin în această noapte, într-un discurs televizat. „Tragedia nu s-ar fi produs dacă ar fi existat pace în acel teritoriu sau, în orice caz, dacă operaţiunile militare din sud-estul Ucrainei nu ar fi fost relansate", a adăugat liderul de la Kremlin. 

„Vom face tot posibilul pentru a se obţine o imagine obiectivă a ceea ce s-a întâmplat. Este un lucru complet inacceptabil", a declarat Vladimir Putin.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat luni, într-o reuniune cu şefii armatei, că „în ultimele trei zile, un nou sistem rus de rachete a fost folosit împotriva forţelor armate ale Ucrainei”, potrivit Radio Europa Liberă.

La câteva ore după aceste afirmaţii, un avion militar de transport al armatei ucrainene a fost doborât în estul ţării. Aeronava, de tip AN-26, a fost lovit la o altitudine de 6.500 de metri. Avionul a fost lovit de „o rachetă mai puternică” decât cele trase din lansatoare portabille, trasă probabil din Rusia, au anunţat ucrainenii. Echipajul avionului a supravieţuit prăbuşirii. 

Kievul a acuzat Rusia că a mobilizat masiv trupe la graniţele Ucrainei şi că „mercenari ruşi” şi separatişti trag asupra vameşilor ucraineni  pentru a forţa frontierele şi a facilita intrarea unor vehicule blindate în Ucraina. Un oficial NATO a confirmat sub protecţia anonimatului că ruşii au mobilizat în jur de 12.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina. 

Pentru prima dată de la demararea unei ofensive puternice a armatei ucrainene asupra estului separatist al ţării, Rusia a anunţat că s-ar putea implica militar în conflict. Kremlinul a transmis luni prin surse anonime citate de presa aservită regimului că ia în calcul „raiduri selective” asupra armatei ucrainene, ca replică pentru un presupus atac cu obuze de artilerie care ar fi cauzat moartea unei persoane, în Rusia, în apropiere de graniţa cu Ucraina.

O sursă „apropiată Kremlinului” a declarat pentru cotidianul „Kommersant” că Rusia ştie exact de unde au fost lansate obuzele care au lovit satul Doneţk din regiunea rusă Rostov, aflată la graniţa cu Ucraina, transmite aceeaşi sursă, citată şi de „Vocea Rusiei”. Kremlinul subliniază însă că nu este vorba despre atacuri masive, ci raiduri „selective, cu ţintă precisă”, asupra poziţiilor din care s-a tras asupra Rusiei. O idee similară a fost sugerată de vicepreşedintele Consiliului Federaţiei Ruse, Evgheni Buşmin, reprezentant al regiunii Rostov, din care face parte satul care ar fi fost lovit.

Duminică, pentru prima dată de la izbucnirea conflictului din estul separatist al Ucrainei, Moscova a anunţat că armata ucraineană i-a atacat teritoriul, după ce un obuz de artilerie lansat din Ucraina a lovit dimineaţa o casă, iar un cetăţean rus a murit. Ministerul de Externe de la Moscova a ameninţat imediat că vor exista „consecinţe ireversibile”.

Evenimentele de duminică şi luni arată că Rusia „s-a îmbarcat într-un curs de escaladare a conflictului din Donbas”, a declarat luni Andri Lisenko, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional şi de Securitate de la Kiev. De asemenea, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat ieri, într-o reuniune cu şefii armatei, că „în ultimele trei zile, un nou sistem rus de rachete a fost folosit împotriva forţelor armate ale Ucrainei”, potrivit Radio Europa Liberă.

La 16 martie, autorităţile regionale din Crimeea au organizat un referendum prin care populaţia a fost întrebată dacă doreşte alipirea peninsulei la Rusia şi dacă vrea întoarcerea la Constituţia din 1992, care prevedea mai multă autonomie faţă de Ucraina pentru Republica Autonomă din Crimeea. Aceasta după ce, în urmă cu o lună, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici fusese demis de Parlamentul de la Kiev, la fel şi Guvernul controlat de el, după mai bine de trei luni de proteste faţă de regimul pro-rus condus de Ianukovici şi apropiaţii săi.

Autorităţile locale din Crimeea au catalogat schimbarea de putere drept lovitură „fascistă” de stat, poziţie adoptată şi de Rusia.

Locuitorii din Crimeea au votat în procent covârşitor - peste 96% - pentru alipirea la Rusia. La recensământul din 2001, cel mai recent, peste 58% din locuitorii peninsulei s-au declarat ruşi, 24,3% - ucraineni şi 12% -tătari. 

Imediat după anexarea Crimeea, în estul Ucrainei s-au intensificat dramatic tensiunile separatiste, până atunci relativ timide. Luptele au început acolo în martie, când proruşii au atacat o bază militară de la Lugansk şi, treptat, au început să înconjoare tot mai multe unităţi militare din regiune. 

Autorităţile locale, în frunte cu primarii şi poliţiştii, nu numai că nu i-au împiedicat, ci i-ar fi şi sprijinit. Ulterior, în cele mai multe oraşe din regiune au fost aleşi sau numiţi lideri noi, proruşi sau chiar cetăţeni ruşi. La 11 mai, separatiştii au organizat şi un referendum prin care şi-au cerut independenţa de Kiev. Plebiscitul nu a fost recunoscut nici măcar de Rusia, fiind marcat de nereguli şi fraude clare. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/ucraina-separati-ti-pierd-teren-in-fa-a-armatei" target="_blank">View the story "Ucraina: separatişti pierd teren în faţa armatei" on Storify</a>]