Exclusiv Șeful Forțelor Navale Române: „Există motive care mă țin noaptea treaz”. Adevărul despre pericolul minelor marine și amenințarea Rusiei

Cu programul corvetelor blocat și resursele fregatelor tip T22 la limită, Forțele Navale Române apasă pedala de accelerație pe „Planul B”. Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române, viceamiralul Mihai Panait, dezvăluie detaliile programului SAFE: rachete de ultimă generație NSM, sisteme antiaeriene Millennium și vânătoare de mine britanice. Aceasta e noua arhitectură capabilă să asigure supraviețuirea flotei române în fața unei forțe superioare numeric într-o Mare Neagră ce nu mai este „lacul rusesc” la care visa Moscova la începutul invaziei, dar de unde pericolul poate să vină oricând. De la mine marine în derivă la bruiaj GPS, Panait explică felul în care patrulează navele românești într-unul dintre cele mai periculoase bazine maritime ale lumii.

Forțele Navale vor fi dotate în sfârșit cu arme moderne. FOTOGRAFII: Forțele Navale Române

Adevărul: În ultimii cel puțin 20 de ani se vorbește tot mai des despre riscul transformării Mării Negre într-un „lac rusesc”. Dincolo de retorica politică, în ce măsură prezența persistentă a navelor rusești și zonele de interdicție (A2/AD) afectează libertatea de navigație și misiunile de patrulare ale Forțelor Navale Române?

Șef Stat Major Forțe Navale - Mihai Panaint: Forțele Navale Române execută o paletă foarte largă de misiuni, fiecare cu specificul și complexitatea ei. Categoria noastră de forțe cuprinde structuri de luptă, de sprijin logistic și de comandă și control în diferite garnizoane de la mare și de la fluviu, care, printr-o bună organizare procedurală și operațională, contribuie la consolidarea securității regionale și la asigurarea libertății de navigație în zona de responsabilitate. Executăm, în mod sistematic, acțiuni de monitorizare și de supraveghere a zonei maritime și fluviale, atât în cooperare cu partenerii din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, cât și cu statele aliate care au personal și capabilități dislocate în regiune.

Pot menționa faptul că, odată cu începerea războiului din proximitate, misiunile de patrulare nu au fost afectate, ci, din contră, au fost planificate în așa fel încât să acopere tot spectrul de amenințări actuale. Pentru o supraveghere permanentă, sunt implicate nave maritime și fluviale de luptă, precum și elicoptere navalizate, care, în mod sistematic, monitorizează raioanele maritime, fluviale și lagunare din zona de responsabilitate. De la începutul conflictului din Ucraina, apele Mării Negre au fost tranzitate în siguranță de peste 14.000 de nave comerciale, în ciuda bruiajului GPS și pericolului de mine aflate în derivă. De asemenea, în privința luptei împotriva pericolelor de navigație, România face parte din Grupul operativ pentru lupta împotriva minelor marine (MCM Black Sea TG), alături de partenerii din Bulgaria și Turcia. Din cadrul grupării navale a MCM BS fac parte dragoare maritime și vânătoare de mine care contribuie la asigurarea libertății de navigație.

Această temă a Mării Negre – „un lac rusesc” a fost foarte des dezbătută înainte de invazia Ucrainei, Flota Rusă din Marea Neagră jucând un rol important în executarea controlului mării. Peninsula Crimeea, un portavion de nescufundat, servea ca bază centrală pentru proiecția puterii și crearea unei zone de interzicere a accesului naval în Marea Neagră. În primele zile ale războiului, părea că totul merge așa cum fusese planificat. Flota Rusă asigura controlul zonei de vest a Mării Negre, Insula Șerpilor era sub stăpânire rusească, iar platformele de foraj maritim au fost, de asemenea, ocupate.

Lansarea barajelor de mine de către Ucraina pentru a interzice accesul în portul Odessa a fost prima lovitură dată Flotei Ruse la Marea Neagră, care nu a mai putut lansa operații de desant maritim. Scufundarea crucișătorului „Moscova” în aprilie 2022 a reprezentat un punct de cotitură în conflictul naval ruso-ucrainean, semnalând pierderea controlului mării de către Rusia. Aplicarea tacticilor asimetrice cu drone navale și aeriene de către Ucraina a dus la o izolare a forțelor navale ruse în zona Novorossiisk.

Forțele Navale Române colaborează excelent cu partnerii NATO

Între pericolul minelor ucrainene în derivă și cel rusesc

Cum gestionează Forțele Navale echilibrul dintre misiunile de monitorizare a minelor marine — un pericol real și prezent — și nevoia de a menține o postură de descurajare în fața unei flote adverse superioare numeric?

Forțele Navale Române desfășoară permanent acțiuni de monitorizare și supraveghere a traficului maritim în vederea asigurării libertății de navigație. De la începutul conflictului de agresiune generat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și până în prezent, au fost descoperite și neutralizate 149 de mine marine, dintre care opt de către Forțele Navale Române. Încă din anul 2022, imediat după începerea războiului și apariția pericolului de mine în derivă, Forțele Navale Române au desfășurat misiuni de asigurare a libertății de navigație în zona de responsabilitate cu 11 nave, trei elicoptere IAR 330 Puma Naval, avioane aparținând SUA, Turciei și Franței, patru nave ale Gărzii de Coastă, precum și un elicopter al Gărzii de Coastă. În acest sens, au fost stabilite rutele recomandate și au fost organizate grupuri de lucru interinstituționale și cu operatorii economici, pentru dezvoltarea înțelegerii și pregătirea acestora, în vederea reducerii tuturor riscurilor.

Deteriorarea mediului de securitate din regiune a impus o abordare comună în contracararea amenințărilor nou-apărute, iar în acest sens, în luna ianuarie a anului 2024, România a semnat Memorandumul de înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, alături de Bulgaria și Turcia. Prin intermediul acestei inițiative, Forțele Navale Române și-au reafirmat angajamentul față de consolidarea securității colective în regiune și menținerea unei prezențe navale credibile și eficiente.

Mai mult decât atât, în contextul actual de securitate, Forțele Navale Române s-au adaptat și au demarat programe de înzestrare importante, dintre care menționez elicoptere cu capabilități de luptă la suprafață, vehicule de asalt amfibiu, nave de patrulare maritimă, vedete de intervenție pentru scafandri, sisteme V-BAT, sisteme de lansare a rachetelor NSM, sistem de apărare antiaeriană foarte apropiată, cu capabilități C-UAS și C-RAM.

De asemenea, FNR au achiziționat două vânătoare de mine din clasa Sandown, prin intermediul unui acord de tip guvern la guvern, între România și Regatul Marii Britanii și al Irlandei de Nord, prin care este sporită considerabil capacitatea de răspuns a țării noastre în fața amenințărilor existente.

În luna decembrie a anului 2025 s-a semnat, la sediul Ministerului Apărării Naționale, contractul de achiziție a corvetei ușoare din clasa Hisar de la Guvernul Republicii Turcia. Prin achiziția acestei nave, Forțele Navale Române își completează inventarul de platforme moderne, flexibile și complet interoperabile cu capabilități similare aflate în dotarea partenerilor NATO.

Viceamiralul Mihai Panait conduce Forțele Navale Române

Eșecul programului de corvete multifuncționale a lăsat un gol imens în capacitatea de luptă la suprafață. În condițiile în care e evident că fregatelor T22 le expiră resursele, care este planul „B” pentru a asigura o prezență credibilă în larg până la operaționalizarea noilor sisteme?

După cum am menționat și anterior, Forțele Navale Române au în derulare, în diferite etape, mai multe programe de modernizare și înzestrare, menite să crească nivelul de operativitate al structurilor.

În ceea ce privește fregatele de tip T22, sistemul de propulsie al navelor a trecut printr-un proces complex de modernizare. Astfel, sistemul de propulsie de forță, compus din turbine Olympus, a trecut printr-o reparație capitală, iar sistemul de propulsie de croazieră a fost modernizat prin înlocuirea turbinelor Tyne cu turbine ST40M.

De asemenea, navele au fost andocate în șantierul naval din Constanța pentru executarea unor lucrări de reparații, necesare pentru menținerea și îmbunătățirea capacității lor operaționale. Pentru a rămâne relevante din punct de vedere operațional, fregatele T22 vor fi modernizate incremental prin instrumentul SAFE. Acestea vor fi dotate cu rachete NSM, care vor conferi acestor platforme posibilitatea de a executa lovituri împotriva țintelor navale dincolo de linia orizontului. Protecția antidronă și a navelor va fi asigurată prin montarea unui sistem modern antiaerian care acoperă întreaga gamă de operații antidronă: detecție, monitorizare și angajare ținte, precum și a unor sisteme de apărare antiaeriană foarte apropiată cu capabilități C-UAS și C-RAM (Millenium).

Forțele Navale Române își vor crește capabilitățile de luptă cu două nave de patrulare maritimă și două vedete de intervenție rapidă pentru scafandri, programe incluse în inițiativa europeană „Readiness 2030”, utilizând instrumentul SAFE. Mai mult decât atât, Forțele Navale au devenit membre OCCAR începând cu anul 2026, pentru achiziția a patru corvete multi-modulare, proiect european dezvoltat sub egida PESCO.

Submarinele ne lipsesc enorm

Ar fi achiziția unor submarine un pas uriaș pentru România? Cum ar schimba reintroducerea armei sub-puse în dotarea noastră raportul de forțe în bazinul pontic și cât de pregătit este personalul actual pentru a trece de la o flotă de suprafață la una care include din nou componente subacvatice?

Documentele de fundamentare a programului de înzestrare cu submarine împotriva amenințărilor de suprafață și subacvatice au fost inițiate în anul 2022, însă, până în prezent nu au fost planificate în bugetul Ministerului Apărării Naționale resursele financiare pentru această achiziție.

Submarinul reprezintă o capabilitate strategică foarte importantă. În acest sens, la nivelul Forțelor Navale Române tradiția acestei arme este continuată prin pregătirea la bordul submarinului „Delfinul”, precum și prin participarea cu ofițeri și maiștri militari de marină la cursuri și module de instruire la bordul submarinelor partenerilor străini. Ulterior absolvirii cursurilor de acest tip, personalul participant este implicat în procesul de adaptare a actelor normative specifice deja existente la nivelul Forțelor Navale Române și a elementelor doctrinare din domeniul folosirii în luptă a submarinelor, precum și din perspectiva luptei împotriva acestora. Printre colaborările în domeniul instruirii submariniștilor români alături de militarii aliați, pot aminti modulele de pregătire organizate de Forțele Navale ale Portugaliei, la care participăm din anul 2023 și care cuprind inclusiv exerciții realizate în imersiune la bordul submarinelor din dotarea acestora. Programele de instruire organizate de Forțele Navale ale Portugaliei continuă și în anul 2026, oferind în continuare oportunități valoroase pentru perfecționarea personalului nostru. În același timp, Forțele Navale Române rămân angajate în pregătirea constantă a personalului în domeniul luptei antisubmarin, componentă esențială pentru o marină care își desfășoară activitatea în cadrul Alianței Nord-Atlantice și contribuie activ la îndeplinirea misiunilor acesteia.

Ce ne rezervă SAFE

Referitor la echipamentele ce urmează a fi primite prin programele de asistență (SAFE), cum vor fi acestea integrate în structura existentă? Există riscul ca aceste dotări să fie doar soluții temporare, peticeli, sau ele reprezintă nucleul unei noi arhitecturi de senzori și armament? Ce primim concret prin aceste programe și, mai important, ce nu primim, dar ar fi critic pentru apărarea litoralului românesc în următorii 2 ani?

Programul SAFE pentru Forțele Navale cuprinde o serie de echipamente care stau la baza planurilor de modernizare a FNR pe termen mediu. Aceste programe cuprind:

- Navă de patrulare maritimă – dotarea cu 2 nave de patrulare maritimă, propus în cadrul programului Readiness 2030, cu finanțare prin instrumentul SAFE (Security Action for Europe);

- Vedetă de intervenție rapidă pentru scafandri – prevede dotarea cu 2 nave de intervenție rapidă pentru scafandri, propus în cadrul programului Readiness 2030, cu finanțare prin instrumentul SAFE (Security Action for Europe);

- Sisteme de lansare a rachetelor NSM – prevede dotarea unui număr de 7 nave din Forțele Navale cu sisteme de lansare ale rachetelor navă-navă NSM, propus în cadrul programului Readiness 2030, cu finanțare prin instrumentul SAFE (Security Action for Europe);

- Sistem de apărare antiaeriană foarte apropiată, cu capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) ce prevede dotarea navelor cu sisteme de apărare apropiată (CIWS Close In Weapon System), cu finanțare prin instrumentul SAFE (Security Action for Europe).

Prin aceste programe, FNR pun fundația unei noi arhitecturi de senzori și armament. Racheta NSM care va sta la baza capabilităților de lovire anti-navă și nu numai, reprezintă vectorul ales de către FNR pentru modernizarea tuturor platformelor navale importante ale Marinei Militare. Aceste soluții vin în completarea capabilităților existente și au ca scop atât creșterea capacității de luptă existente cât și asigurarea unei arhitecturi viitoare coerente de apărare națională.

Viceamiralul Mihai Panait

Avem bateriile de coastă NSM (Naval Strike Missile) - un salt tehnologic major. Totuși, dispunem de suficiente platforme de lansare și de un sistem de cercetare-supraveghere (radar/drone) care să le permită acestor rachete să lovească la distanța lor maximă de operare?

Forțele Navale Române desfășoară numeroase programe de înzestrare și de modernizare, printre acestea se numără și cele din instrumentul SAFE, precum achiziția a șapte sisteme de instalații mobile de lansare rachete anti-navă (NSM – Naval Strike Missile), care vor fi instalate la cele două fregate T22R, la două nave purtătoare de rachete, precum și la corveta HISAR și cele două nave de patrulare maritimă care vor intra în dotare sau care vor fi achiziționate. Cel de-al optulea sistem NSM va fi primit prin programul de asistență FMS (Foreign Military Sales) și este destinat pentru cel de-al treilea NPR, care va fi livrat în primul semestru din acest an.

Programul prevede dotarea Forţelor Navale și cu un sistem de instalații mobile de lansare rachete anti-navă moderne, destinat apărării comunicațiilor maritime proprii, respingerii, neutralizării, distrugerii navelor de luptă inamice. Vorbim despre patru platforme mobile, conținând fiecare câte un lansator cu patru rachete containerizate, două platforme mobile autopropulsate cu centrul de comandă-control și două platforme mobile de transport rachete cu sistem de încărcare-descărcare.

Veriga slabă a marinei militare

Dacă ne uităm la arsenalul actual, care este „veriga cea mai slabă" în acest moment? E cumva vorba de apărarea anti-aeriană a navelor, de capabilitățile de luptă anti-submarin sau de lipsa unor nave de patrulare de tonaj mediu?

Dacă ar fi să vorbim despre o verigă mai vulnerabilă, aceasta este legată de faptul că o parte din tehnica pe care o deservim este învechită. Este o realitate cu care ne confruntăm de ceva timp și pe care o abordăm în mod responsabil.

În același timp, vreau să subliniez faptul că personalul FNR a reușit să mențină aceste capabilități operaționale și să își îndeplinească misiunile cu succes, iar experiența și pregătirea militarilor a compensat, de multe ori, limitările tehnice.

Pe de altă parte, această situație este în curs de remediere. Reiterez faptul că avem în derulare, în diferite stadii, programe de înzestrare și modernizare, menite să aducă în dotarea FNR platforme și sisteme moderne, adaptate cerințelor actuale ale mediului de securitate. Aceste programe reprezintă un pas esențial pentru consolidarea capabilităților navale și pentru asigurarea unei prezențe navale eficiente, dintre care amintesc: 

• Remorchere maritime – programul prevede achiziția a trei nave, iar contractul a fost semnat;
• Vehicule de asalt amfibiu – AAV7 – contract în derulare cu termen de livrare anul 2027, pentru achiziția a 65 de astfel de vehicule – finanțare de la bugetul de stat;
• Două elicoptere pentru lupta la suprafață H215M – contract în derulare, cu termen de livrare anul 2029 – finanțare de la bugetul de stat;
• Sisteme V-BAT – achiziția unui sistem cu patru UAV-uri, cu decolare pe verticală pentru folosirea la bordul navelor – finanțare din fonduri externe nerambursabile;
• Submarin împotriva țintelor de suprafață și subacvatice – prevede dotarea Forțelor Navale cu două submarine cu finanțare de la bugetul de stat după anul 2037;
• Autovehicule tactice blindate ATBTU – program în comun cu celelalte categorii de forțe, prevede dotarea cu 132 ATBTU pentru FN;
• Sisteme de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabil MANPAD – MISTRAL 3 – programul presupune dotarea FN cu un număr de 69 de sisteme MISTRAL 3 și 276 de rachete;
• Radar dirijare aeronave – programul prevede achiziția a două complete dirijare aeronave, ce vor fi instalate la bordul fregatelor „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”;
• Programul European Patrol Corvette – EPC – program militar comun european, derulat sub egida EDA, prin mecanismul PESCO, ce presupune dezvoltarea următoarei generații de corvetă europeană, o navă modulară și versatilă;
• Modernizarea navelor purtătoare de rachete, fregatelor, dragoarelor maritime, corvetelor, precum și a navei de Sprijin Acţiuni Maritime „Constanţa”.

Putem avea cele mai moderne nave, dar cine le va opera? În contextul în care atractivitatea carierei militare este în scădere, cum reușiți să păstrați specialiștii, iar aici mă gândesc și la inginerii, operatorii radar și alți experți care sunt curtați de sectorul privat?

Pentru Forțele Navale Române, resursa umană este cea mai importantă. Putem avea tehnică și echipamente de ultimă generație, însă fără oameni bine pregătiți, dedicați și profesioniști, acestea nu vor putea fi valorificate la adevăratul lor potențial. Marinarii noștri sunt cei care dau valoare acestor capabilități.

Suntem conștienți de faptul că, în prezent, piața muncii este din ce în ce mai competitivă, iar specialiștii sunt căutați inclusiv în sectorul privat. Tocmai de aceea, FNR acordă o atenție deosebită formării, dezvoltării și menținerii personalului. Le oferim militarilor oportunități de pregătire profesională, prin participarea la misiuni și exerciții internaționale, precum și la cursuri de formare și specializare, alături de partenerii NATO și UE.

În același timp, cariera militară oferă elemente cu care puține domenii pot concura, dintre care amintesc stabilitatea profesională, oportunitatea de a contribui direct la securitatea națională, precum și provocările și oportunitățile multiple oferite de diversitatea și complexitatea domeniilor din FNR (scafandri, piloți, hidrografi, etc.). Spiritul camaraderesc, disciplina și valorile militare sunt factori care îi determină pe militari să rămână și să își formeze o carieră de succes în cadrul Forțelor Navale Române.

Cum putem apăra Neptun Deep

S-a vorbit foarte mult, iar însuși domnul general Gheorghiță Vlad s-a referit la faptul că România ar putea să aibă probleme în ce privește apărarea infrastructurii critice din Marea Neagră, de la Neptun Deep și până la conductele submarine care aduc gazele în țară din zona platformelor noastre maritime. Cât de complicată este situația și ce rezolvare ați vedea?

Pentru a exemplifica pericolul la adresa infrastructurii critice naționale aș dori să fac o paralelă cu amenințările prezente acum în Marea Baltică. În septembrie 2022, Conductele Nord Stream au fost avariate în urma unor explozii masive care au distrus trei din cele patru gazoducte. Un an mai târziu, în luna octombrie, gazoductul Balticonector și un cablu de date adiacent între Estonia și Finlanda au fost avariate de o navă prin tragerea ancorei peste gazoduct.

De asemenea, cablul de date Sea Lion 1 (între Finlanda și Germania) a fost secționat în noiembrie 2024 aproape în același timp cu cablul BSC East West (Suedia-Lituania) de o navă. Un petrolier a secționat în ziua de Crăciun 2024 cablul de alimentare electrică East link 2 între Finlanda și Estonia împreună cu alte 2 cabluri de date. Cablul de date Ventspils - Gotland dintre Suedia și Lituania a fost avariat în ianuarie 2025.

Țările riverane Mării Baltice au luat câteva măsuri la nivel național cum ar fi: restricții de navigație pentru „flota fantomă” a Rusiei, efectuarea de inspecții pe navele civile care au defecțiuni tehnice suspecte (instalația de ancorare) și au promovat legi care obligă agenții economici să anunțe imediat defecțiuni ale infrastructurii critice maritime.

La nivel NATO a fost lansată Operația Baltic Sentry care are ca scop monitorizarea navelor suspecte în Marea Baltică precum și crearea Task Force X care are ca scop supravegherea permanentă a infrastructurii critice cu ajutorul dronelor de suprafață și a submarinelor.

La nivel național, în cadrul inițiativei regionale MCM Black Sea dintre România, Bulgaria și Turcia, au fost inițiate demersuri pentru lărgirea cadrului operațiunilor militare prin înglobarea misiunii de protecție a infrastructurii critice submarine ca misiune de bază a acestei grupări. Extinderea TF X sau a Baltic Sentry în Marea Neagră nu este exclusă la nivel aliat.

Prin executarea activităților de monitorizare și patrulare, precum și prin desfășurarea exercițiilor și misiunilor specifice, Forțele Navale Române asigură o prezență permanentă pe mare și pe fluviu și furnizează imaginea maritimă recunoscută în vederea întăririi securității în zona de responsabilitate și în regiunea Mării Negre.

România poate fi desemnată hub de securitate la Marea Neagră

Comisia Europeană susține crearea unui hub de securitate la Marea Neagră, iar România ar putea găzdui acest centru strategic. Ce atuuri avem și ce ne lipsește pentru a fi desemnați hub la Marea Neagră, dar și care ar fi semnalele privind posibila desemnare a României?

Statul Major al Apărării și Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele Navale Române, vor susține componenta de apărare propusă la nivelul Uniunii Europene și vor depune eforturile necesare pentru crearea cadrului optim pentru găzduirea oricărui tip de structură care va contribui la consolidarea nivelului de securitate în regiune.

Forțele Navale Române dețin expertiza necesară pentru realizarea unei supravegheri constante a zonei economice exclusive, prin realizarea unei imagini maritime recunoscute care cuprinde toate navele militare sau civile din zona de responsabilitate. Totodată, acestea reprezintă singura instituție de stat din România care are mijloace de monitorizare a conductelor submarine până la adâncimi de 400 de metri. În plus, suntem membri ai rețelei de transmitere date clasificate al UE - CISE (Common Information Sharing Environment) și avem capacitatea de a introduce imaginea maritimă recunoscută în această rețea.

Dacă revenim la paralela cu Marea Baltică, observăm că cele mai multe reacții pentru protejarea infrastructurii critice subacvatice au fost coordonate de către forțele navale ale statelor riverane.

Nu pot să nu vă întreb despre riscurile pe care le-ar prezenta o ipotetică viitoare învecinare cu Rusia, pornind de la scenariul în care rușii ar ajunge la Gurile Dunării. Cum am putea contracara „hărțuielile" lor, războiul hibrid, dar și într-un caz extrem un atac pe Dunăre sau la Marea Neagră (iar aici vreau să atingem și situația flotilei pe Dunăre)?

Forțele Navale Române sunt pregătite pentru orice fel de scenariu. Armata României este o armată NATO, interoperabilă și adaptată la standardele Alianței din care țara noastră face parte. Zi de zi, ne instruim și ne pregătim pentru a răspunde rapid și eficient oricărei provocări. Suntem aproximativ 8.000 de bărbați și femei în Forțele Navale, care ne dedicăm priceperea și resursele pentru a menține un nivel ridicat în rândul structurilor din care facem parte. Dispunem de peste 100 de nave, dintre care aproximativ 40 de luptă la mare și la fluviu, trei elicoptere, un divizion de rachete de coastă, un centru de scafandri, o direcție hidrografică maritimă, un regiment de infanterie marină, precum și de un centru de instruire, simulare și evaluare, care vine în sprijinul tuturor structurilor luptătoare cu diferite scenarii și situații de conflict. Având acest instrument la îndemână, avem șansa de a ne instrui militarii încă de la baza carierei pentru a fi în măsură să își îndeplinească misiunile și să își desfășoare activitățile specifice într-un cadru procedural bine stabilit.

Mai mult decât atât, planurile Forțelor Navale Române au în vedere numeroase proiecte de dezvoltare și de modernizare, elemente care vin în sprijinul resursei noastre umane, atât din punct de vedere al cartiruirii, cât și din cel al capacității de luptă. Platforma de învățământ de marină cuprinde o academie navală, o școală militară de maiștri militari, un colegiu național militar, precum și o școală de instruire interarme, structuri care ne obligă continuu să investim în viitor, în tinerii ofițeri și maiștri militari, în studenții și elevii militari, cadeții noștri.

În ceea ce privește Flotila Fluvială, până la acest moment au fost încheiate lucrările de modernizare a sistemelor de propulsie și energetice la vedetele blindate, s-au încheiat lucrările de reparații capitale la două monitoare, cel de-al treilea fiind andocat în șantierul naval. De asemenea, cele 12 vedete fluviale din dotarea Flotilei Fluviale vor intra într-un amplu proces de reparații capitale și modernizare, începând cu anul 2026. Aceste forțe asigură securitatea zonei fluviale și lagunare de responsabilitate.

Motive de „insomnie”

Există motive ce țin de situația marinei care v-ar ține noaptea treaz și v-ar da insomnii?

Responsabilitatea conducerii Forțelor Navale Române implică, în mod firesc, o preocupare permanentă pentru siguranța personalului și pentru capacitatea FNR de a răspunde eficient oricărei provocări, în contextul degradării mediului de securitate. Cu toate acestea, ceea ce oferă încredere și echilibru este nivelul ridicat de pregătire al militarilor noștri.

Profesionalismul personalului din Forțele Navale Române a fost demonstrat în mod constant în ultimii ani, inclusiv prin misiunile desfășurate pentru neutralizarea în siguranță a minelor marine și a dronelor identificate în zona de responsabilitate. De asemenea, deținerea comenzii grupărilor navale NATO reprezintă o confirmare a nivelului nostru de pregătire și a încrederii partenerilor noștri.

În același timp, suntem conștienți că mediul de securitate este dinamic și impune o adaptare continuă. Din acest motiv, FNR continuă procesul de instruire, perfecționare și adaptare a strategiilor și procedurilor la realitățile actuale, pentru a menține un nivel ridicat de pregătire. Încrederea în oameni, în pregătirea lor rămâne fundamentul care ne permite să ne îndeplinim misiunile cu responsabilitate și determinare.

Forțele Navale Române au participat cu succes, în Marea Mediterană, cu fregatele „Regele Ferdinand” și „Regina Maria” la Operația UE EUNAVFOR MED IRINI, respectiv la Operația NATO SEA GUARDIAN, precum și la Operația EUFOR ALTHEA, cu un pluton format din 30 de militari din cadrul Regimentului 307 Infanterie. Totodată, din anul 2024, România face parte din Grupul operativ pentru combaterea minelor din Marea Neagră, alături de Bulgaria și Turcia, iar în a doua jumătate a anului 2025, timp de șase luni, Forțele Navale Române au asigurat comanda grupării navale din care au făcut parte și puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” și vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”.

Totodată, Forțele Navale Române au participat cu nave și personal la exerciții multinaționale în Marea Neagră, în zona lagunară și pe Fluviul Dunărea, sub comandă națională sau aliată. Printre acestea se numără exercițiile SEA SHIELD, POSEIDON, SABER GUARDIAN, EP MCM DIVE, SEA BREEZE, BREEZE și BALTOPS.

Da, există motive care mă țin noaptea treaz, deoarece în cadrul Forțelor Navale Române activitățile se desfășoară zi și noapte, 24 de ore din 24.