Analiză Transportul rutier, în plină ascensiune. România, pe val, dar cu drumuri sub așteptări

România a înregistrat cea mai mare creștere a transportului rutier de marfă - creștere cu 69% în zece ani, de trei ori peste ritmul Uniunii Europene – însă ritmul accelerat este insuficient în lipsa continuării investițiilor în infrastructură, avertizează specialiștii.

Experții spun că România ar trebui să continue investițiile în infrastructură

România a înregistrat cea mai mare creștere a volumului de marfă transportat din Uniunea Europeană. În 2023, firmele de transport și logistică au raportat aproape 29 de miliarde de tone-kilometru transportate pe șosele, cu 69% mai mult decât în urmă cu zece ani, ceea ce reprezintă cel mai rapid ritm din UE și de peste trei ori peste media comunitară, potrivit datelor Eurostat citate de Colliers. Creșterea puternică se vede și pe piața spațiilor industriale moderne închiriable, care s-a extins de aproape cinci ori în ultimii zece ani și va ajunge în 2025 la aproximativ 8 milioane de metri pătrați.

Totuși, lipsa de autostrăzi și căi ferate moderne rămâne un obstacol major pentru dezvoltarea logisticii din România, atrag atenția specialiștii Colliers, care subliniază nevoia continuării investițiilor mari în infrastructură.

„Nivelul de aproape 29 de miliarde de tone-kilometru transportate pe șosele este apropiat de cel al Ungariei, dar de peste șase ori mai mic decât al Poloniei. Cu alte cuvinte, chiar dacă România a înregistrat cea mai rapidă creștere a transportului rutier de marfă din Uniunea Europeană, diferența față de economii din regiune rămâne semnificativă. Dacă ținem cont de populație și de dimensiunea economiilor, volumul transportat de România ar trebui să fie cel puțin dublu față de Ungaria și la jumătate din cel al Poloniei. Pentru a reduce acest decalaj în următorii 10-15 ani, este necesar ca România să continue construcția de autostrăzi și modernizarea rețelei feroviare, cu atât mai mult în contextul actual, în care economia internă este sub presiune. Astfel de investiții ar mai compensa din slăbiciunile raportate în alte sectoare ale economiei și ne-ar pregăti pentru următorul ciclu de creștere”, explică Victor Coșconel, reprezentant Colliers.

Ritm mai lent al construcțiilor în perioada următoare

După anii cu livrări record de autostrăzi, intervalul 2025-2026 se anunță cu un ritm mult mai lent al construcțiilor și inaugurărilor. Această încetinire ar putea pune frână dezvoltării pieței de spații logistice și investițiilor în spații industriale, care au cunoscut o creștere puternică în ultimii ani, atrage atenția Colliers. În același timp, datele Eurostat arată că peste 77% din mărfurile transportate rutier în România sunt livrări interne, una dintre cele mai mari ponderi din Uniunea Europeană. Acest lucru reflectă, cel puțin parțial, nivelul mai redus al exporturilor României.

Analiza specialiștilor arată că există totuși și un aspect care diferențiază România în mod pozitiv față de multe alte state europene. Dacă revenim la privirea de ansamblu, doar 54% din toate transporturile de marfă se fac pe șosele, sub media Uniunii Europene de 78%, potrivit datelor Eurostat care includ doar transportul continental. În schimb, România are o pondere ridicată a transportului pe căi navigabile, în special pe Dunăre, unde ajunge la aproximativ 20% din total și reprezintă a doua cea mai mare valoare din UE. Colliers arată că această diversificare a modurilor de transport este un avantaj, însă nu poate compensa lipsa unei infrastructuri moderne în zonele cheie ale țării. Consultanții Colliers subliniază că această diversificare a modurilor de transport este un atu, însă nu poate înlocui necesitatea unei infrastructuri moderne în zonele cheie ale țării.

„Suntem aproape de pragul de 8 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice închiriabile, o performanță remarcabilă dacă ne gândim că în urmă cu zece ani piața creștea într-un ritm foarte lent. Evoluția spectaculoasă din ultimii cinci ani arată că România se află într-un ciclu accelerat de dezvoltare, beneficiind de un moment foarte favorabil, de care ar trebui să profite pe deplin, pentru că, în următorii 5-10 ani, contextul se poate schimba, fie din perspectiva finanțărilor, fie a fondurilor europene”, conchide Victor Coșconel

Bilanțul autostrăzilor și drumurilor expres inaugurate în 2025

România și-a completat recent cele mai importante magistrale rutiere cu segmente de autostradă și drumuri expres, însă lungimea totală a noilor drumuri de mare viteză inaugurate în 2025 abia depășește 50 de kilometri.

După ce, în 2024, au fost finalizați peste 200 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres în România, autoritățile aveau motive de optimism.

Peste 600 de kilometri de drumuri de mare viteză se aflau în șantier la începutul anului 2025, iar unele asociații care monitorizează marile proiecte de infrastructură estimau că până la sfârșitul acestui an vor fi inaugurați aproape 300 de kilometri.

Până în luna iunie, niciun kilometru de autostradă nouă nu a fost inaugurat însă în România, dar venirea verii a schimbat lucrurile.

În vara acestui an, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a fost completată cu puțin peste 50 de kilometri, iar până la sfârșitul anului ar mai putea fi deschise segmente din autostrăzile Moldovei (A7) și Capitalei (A0) și DEx6 Brăila-Galați.

Primul segment de autostradă inaugurat în 2025 a fost cel de aproximativ 15 kilometri din Autostrada A1 Sibiu–Pitești, pe tronsonul Curtea de Argeș – Băiculești. Deschiderea traficului rutier a avut loc pe 11 iunie și a marcat finalizarea completă a tronsonului Curtea de Argeș – Pitești din A1.

Pe 30 iunie 2025 a fost deschis traficul rutier pe un alt tronson important de autostradă din România: Lotul 3 din Autostrada Capitalei (A0), cu o lungime de 18 kilometri. Inaugurarea acestui tronson a completat partea sudică a autostrăzii A0, cu o lungime de 51 de kilometri, și face posibilă circulația exclusiv pe autostradă pe ruta Curtea de Argeș – București – Constanța (A1 – A0 – A2).

În luna iulie a fost finalizat ultimul segment, de 3,2 kilometri, de pe Autostrada A7 Buzău - Focșani, între Buzău și Vadu Pașii. Acesta cuprindea un pod de 1,4 kilometri peste râul Buzău și nodul rutier Buzău Est.

La 31 iulie a fost deschis traficul rutier pe ultimul segment nefinalizat al Drumului Expres DEx12 Craiova–Pitești, cunoscut și sub numele de „Oltenia Expres”.

Segmentul de 12 kilometri dintre Albota și Pitești, unde drumul de mare viteză a fost conectat la Autostrada A1, a marcat atât finalizarea lucrărilor la „Oltenia Expres”, cât și completarea unui traseu continuu de aproape 470 de kilometri, format exclusiv din autostradă și drum expres, care pornește de la ieșirea din Craiova și ajunge până pe litoralul românesc al Mării Negre.