Statele UE, îndemnate să dezvolte centrale geotermale. România are cel puțin 24 de situri care îndeplinesc condițiile

Energia geotermală nu este încă foarte bine dezvoltată în Europa, cu o coordonare redusă între statele membre ale UE și cu puține progrese în ultimii ani, arată Comitetul Economic și Social European (CESE).

Energia geotermală nu este încă foarte bine dezvoltată în Europa

Energia geotermală este o sursă importantă de energie, care nu a fost încă dezvoltată în mod corespunzător. Deși beneficiile sale nu au fost încă evaluate în totalitate, este clar că ea oferă o sursă fiabilă de energie care poate contribui la autonomia strategică și la securitatea Europei.

În Europa, energia geotermală are un potențial semnificativ neexploatat, iar Uniunea Europeană ar trebui să ia măsuri urgente pentru a adopta o strategie europeană pentru energia geotermală menită să valorifice beneficiile acesteia.

În sesiunea sa plenară din octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat o poziție fără echivoc cu privire la energie.

Într-un aviz elaborat de Zsolt Kükedi și Thomas Kattnig, Comitetul subliniază că producția de energie geotermală are emisii extrem de scăzute de gaze cu efect de seră și poate juca un rol esențial în tranziția verde a UE, reducându-i dependența de combustibilii fosili și facilitându-i decarbonizarea.

„Energia geotermală poate aduce o contribuție utilă la realizarea obiectivelor UE de neutralitate climatică pentru 2050”, a declarat dl Kükedi.

„Potențialul său nu este exploatat, iar Comisia Europeană ar trebui să elaboreze imediat o strategie cuprinzătoare pentru a utiliza resursele pe care le pune la dispoziție”, a subliniat dl Kattnig.

Centralele geotermale au nevoie de sprijin public

Comitetul subliniază că investițiile în centralele geotermale nu vor funcționa fără ajutor financiar la nivel național. Mai precis, vor fi necesare finanțare și stimulente guvernamentale pentru a atrage și a reduce riscul investiției inițiale.

În plus, este important de remarcat că modificările aduse politicii energetice sau finanțării pot afecta atractivitatea economică a proiectelor geotermale.

Construirea de centrale geotermale prezintă riscuri, iar aceste riscuri trebuie identificate cu precizie, în special în ceea ce privește impactul asupra mediului. Din acest motiv, este esențial ca acest proces să se desfășoare cu implicarea comunităților locale, în vederea creșterii gradului de acceptare din partea publicului.

În orice caz, beneficiile energiei geotermice pentru mediu și climă depășesc riscurile, dat fiind că ea este una dintre cele mai bune surse regenerabile de energie din perspectiva utilizării terenurilor și a resurselor și a dependenței de importuri.

O sursă de energie multidimensională

Energia geotermală este o sursă constantă și fiabilă de energie și poate contribui la reducerea volatilității sistemului energetic. Ea nu depinde de condițiile meteorologice și poate fi utilizate pentru a produce căldură sau electricitate în mod continuu, fără întrerupere.

Energia geotermală poate fi utilizată pentru producerea de energie electrică sau pentru stocarea energiei și poate furniza căldură directă pentru utilizări multiple, cum ar fi încălzirea centralizată, încălzirea apei și procesele industriale.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA), energia geotermală, fiind o sursă de energie din surse regenerabile de lungă durată, eficientă din punctul de vedere al costurilor și independentă de condițiile meteorologice, poate contribui la stabilizarea rețelelor electrice, compensând parțial riscurile legate de implementarea rapidă a surselor regenerabile variabile.

Energia geotermală nu este încă foarte bine dezvoltată în Europa, cu o coordonare redusă între statele membre ale UE și cu puține progrese în ultimii ani. În plus, potențialul său real rămâne neevaluat, atât timp cât statisticile rămân fragmentate și resursele geotermale sunt insuficient cartografiate.

România poate exploata căldura rocilor magmatice

Energia geotermală reprezintă una dintre cele mai fezabile resurse în tranziţia verde, iar sistemele geotermale în buclă închisă (CLGS) sunt o soluţie pentru universalizarea utilizării acestui tip de energie, au precizat recent reprezentanții Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).

Aceștia au prezentat recent potențialul energiei geotermale cu buclă închisă pentru România, subliniind avantajele sale energetice, economice și ecologice. „În contextul actual al tranziției energetice și al crizelor globale, România are oportunitatea de a exploata resursele naturale locale, în special căldura rocilor magmatice”, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanții Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).

„România are un potențial geotermal ridicat, dar tehnologia este puțin exploatată din cauza unui cadru legislativ insuficient și a lipsei de informare publică. Sistemele cu buclă închisă sunt ecologice, nu poluează și au costuri de întreținere reduse. Pentru a implementa această tehnologie, sunt necesare dezvoltarea legislației și stimularea investițiilor. În concluzie, energia geotermală cu buclă închisă ar putea contribui semnificativ la securitatea energetică a României și la reducerea sărăciei energetice”, a declarat Raluca Alexandra Covrig, director Afaceri Publice și Comunicare în cadrul FPPG.

România se află printre primele cinci ţări europene cu potenţial de energie geotermală, în prezent fiind efectuate explorări în 24 de situri, însă dispune de un număr mult mai mare de surse subterane de ape geotermale.

Vestul României, condiții geologice adecvate

Experții FPPG au subliniat că mai multe locaţii din vestul României, aproape de graniţa cu Ungaria, prezintă condiţii geologice adecvate pentru dezvoltarea unor proiecte geotermale şi pentru aplicarea sistemelor de captare a căldurii în circuit închis. Mai multe oraşe din România sunt deja interesate de explorarea şi utilizarea energiei geotermale pentru încălzirea zonelor rezidenţiale, precum Arad, Timişoara, Oradea.

O problemă în implementarea unor astfel de proiecte ar fi însă numărul redus de instalaţii de foraj foarte mari care pot face astfel de lucrări, la nivel european fiind doar puţin peste 15 asemenea instalaţii, motiv pentru care „există bătaie între ţări pentru a le rezerva”.

Costul iniţial al unei astfel de instalaţii este foarte ridicat, de cel puţin 100 de milioane de euro pentru o buclă, însă ulterior costurile operaţionale sunt foarte mici.

În 2025 ar putea demara primul foraj în România

Conform datelor Federaţiei, ca parte a proiectului său geotermal de roci uscate şi calde, una dintre cele mai importante companii de petrol şi gaze din România colectează în prezent date de subsol în vestul țării, urmând să lanseze execuţia primului foraj-pilot în buclă la finele anului 2025 şi în primul trimestru al anului 2026.

În prezent, explorarea şi exploatarea resurselor minerale, inclusiv ale energiei geotermale, sunt reglementate de Legea Minelor nr. 85/2003. Resursele minerale reglementate de această lege includ, printre altele, apele geotermale şi gazele aferente, precum şi apele minerale terapeutice şi resturile minerale reziduale.

„Definiţia căldurii geotermale este o problemă esenţială pentru reglementarea adecvată a sectorului. În acest context, este necesar ca legiuitorii să decidă dacă energia geotermală se înscrie în definiţia «resurselor minerale» sau dacă ar trebui să fie considerată o caracteristică specifică a pământului. Această distincţie este fundamentală atât pentru stabilirea regimului de proprietate, cât şi pentru stabilirea unui cadru de reglementare, autorizare şi monitorizare adecvată a operaţiunilor legate de captarea căldurii geotermale”, au punctat reprezentanții Federației.