România, printre ţările europene cu potenţial de energie geotermală. Cum se obține și în ce zone se află
0Energia geotermală reprezintă una dintre cele mai fezabile resurse în tranziţia verde, iar sistemele geotermale în buclă închisă (CLGS) sunt o soluţie pentru universalizarea utilizării acestui tip de energie, consideră experţii Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG).
Aceştia au explicat că tehnologia cu buclă închisă, utilizată deja în Canada, Germania şi SUA, prezintă avantaje cheie semnificative în raport cu sistemul convenţional, printre care se numără absenţa fracturării, posibilitatea de a exploata energia geotermală indiferent de disponibilitatea acviferelor de apă caldă din apropierea centralei de cogenerare, lipsa riscurilor legate de seismicitatea indusă, absenţa oricăror elemente supuse coroziunii/eroziunii/depunerii şi legătura directă între oraşele unde există cerere şi resursele de apă caldă.
Sistemul în circuit închis presupune forarea la mare adâncime şi introducerea unor conducte realizate dintr-un material special, termoconductor, în sol, în apropierea stratului de rocă magmatică, unde se înregistrează temperaturi de aproximativ 300 grade. Se introduce apă din sursă proprie în conductele termoconductoare, apă ce va capta căldura rocilor. Apa revine la suprafaţă prin termosifon natural şi ajunge la centrala de cogenerare, unde se produce atât energie electrică, cât şi energie termică.
„Tehnologia abia a apărut şi nu a început să fie încă folosită în România. (...) Companiile de petrol şi gaze care operează în România au capacitatea necesară pentru asigura transferul de tehnologie de foraj pentru a implementa şi utiliza tehnologia cu circuit închis. Amprenta la sol este foarte mică, nu se ia din circuitul agricol, pentru că trebuie făcută în zone unde există activitate industrială. Nu există fracturare, nu depinde de anotimp. Este un ciclu ce funcţionează 24 de ore, şapte zile pe săptămână, fără probleme", au explicat experţii FPPG.
Potrivit acestora, în Canada, bucla de testare este în funcţiune din 2019, în timp ce în Germania operaţiunile de foraj sunt încă în curs de desfăşurare.
România se află printre primele cinci ţări europene cu potenţial de energie geotermală, în prezent fiind efectuate explorări în 24 de situri, însă dispune de un număr mult mai mare de surse subterane de ape geotermale.
Vestul României, aproape de granița cu Ungaria, are condiții geologice adecvate
Experţii FPPG au subliniat că mai multe locaţii din vestul României, aproape de graniţa cu Ungaria, prezintă condiţii geologice adecvate pentru dezvoltarea unor proiecte geotermale şi pentru aplicarea sistemelor de captare a căldurii în circuit închis. Mai multe oraşe din România sunt deja interesate de explorarea şi utilizarea energiei geotermale pentru încălzirea zonelor rezidenţiale, precum Arad, Timişoara, Oradea.
O problemă în implementarea unor astfel de proiecte ar fi însă numărul redus de instalaţii de foraj foarte mari care pot face astfel de lucrări, la nivel european fiind doar puţin peste 15 astfel de instalaţii, motiv pentru care "există bătaie între ţări pentru a le rezerva".
Costul iniţial al unei astfel de instalaţii este foarte ridicat, de cel puţin 100 milioane de euro pentru o buclă, însă ulterior costurile operaţionale sunt foarte mici.
Pentru a putea utiliza însă aceste resurse geotermale sunt necesare o serie de modificări legislative şi, printre recomandările făcute de reprezentanţii FPPG autorităţilor, se numără amendarea Legii minelor.
„Aici considerăm noi că se poate eficientiza cel mai rapid. Sunt doar câteva completări pentru a încuraja investiţiile acestea semnificative pe termen lung. Vom vedea în ce măsură se va putea pune problema şi de subvenţii. Dar noi, în prima fază, vrem doar să vedem disponibilitatea la dialog. Suntem în situaţia în care vrem să vedem cum se discută transparent despre cum ar putea românii să beneficieze cât mai repede de această resursă care, în mod evident, le va scădea facturile pe care mulţi dintre ei le consideră mari în ziua de azi. Avem nevoie de prelungirea la 30 de ani a perioadelor prevăzute de lege pentru permisele de foraj.(...) Ar trebui să ne apropiem mai mult de modul în care se reglementează industria de petrol şi gaze, fiind mult mai similară cu ea.(...) Pe componenta de costuri, în mod evident, vor fi asumate de către privaţi şi vom vedea în ce măsură treaba asta va conta în toată reglementarea şi aspectele fiscale dintr-o lege care ar putea să reglementeze. Există şi opţiunea revizuirii Legii 123, dar din punctul nostru de vedere nu este oportun. Aşteptăm să vedem dacă statul român consideră că este mai oportun. Vom putea să luăm în calcul şi asta, dar din punctul nostru de vedere este foarte clar, în urma analizei întregii industrii, că Legea minelor 85/2003 ar fi cea mai rapidă cale pentru a ajunge la dezvoltarea acestor proiecte", au precizat experţii Federaţiei de Petrol şi Gaze.
Ei au subliniat că, la începutul acestui an, Parlamentul European a votat în favoarea Rezoluţiei pentru stabilirea unei strategii europene privind energia geotermală, iar preşedinţia ungară pune foarte mult accent pe aceasta.
„Noi considerăm că există, pe lângă exemplele pozitive pe care le-am discutat, cu Germania, Canada şi Statele Unite, un context internaţional care permite un dialog mai fructuos pentru această reglementare şi sperăm să fim şi noi, ca români, parte la acest dialog european despre cum putem să beneficiem pe tot continentul de această resursă, care mi se pare una dintre cele mai fezabile în tranziţia verde. Foarte mare parte din tranziţia verde este idealistă, ne bazăm pe mult optimism. Considerăm ca sunt fundamente mult mai reale pentru o tranziţie corespunzătoare şi de aceea ne-am pune, la o adică, banii pe masă pentru asta. Ce ne trebuie concret, este o definiţie clară, un proces de autorizare simplificat...", a concluzionat unul dintre experţii FPPG.
În 2025 s-ar putea demara primul foraj pilot în buclă
Conform datelor Federaţiei, ca parte a proiectului său geotermal de roci uscate şi calde, una dintre cele mai importante companii de petrol şi gaze din România colectează în prezent date de subsol în vestul României, urmând să lanseze execuţia primului foraj pilot în buclă la finele anului 2025 şi în primul trimestru al anului 2026.
În prezent, explorarea şi exploatarea resurselor minerale, inclusiv a energiei geotermale, este reglementată de Legea Minelor nr. 85/2003. Resursele minerale reglementate de această lege includ, printre altele, apele geotermale şi gazele aferente, precum şi apele minerale terapeutice şi resturile minerale reziduale.
„Definiţia căldurii geotermale este o problemă esenţială pentru reglementarea adecvată a sectorului. În acest context, este necesar ca legiuitorii să decidă dacă energia geotermală se înscrie în definiţia "resurselor minerale" sau dacă ar trebui să fie considerată o caracteristică specifică a pământului. Această distincţie este fundamentală atât pentru stabilirea regimului de proprietate, cât şi pentru stabilirea unui cadru de reglementare, autorizare şi monitorizare adecvată a operaţiunilor legate de captarea căldurii geotermale. Pe baza analizei legislaţiei în vigoare, se poate concluziona că orice nouă încercare de reglementare a definiţiei căldurii geotermale va necesita elaborarea unor norme care să se subsumeze definiţiei utilizate de Legea Minelor nr. 85/2003. În plus, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea cu experienţă aprofundată în reglementarea exploatării energiei geotermale şi, în special, în ceea ce priveşte reglementarea operaţiunilor de foraj subteran implicate. În acelaşi timp, energia pământului nu poate fi inclusă în definiţia petrolului sau a rezervelor de petrol. În plus, în timp ce în cazul ţiţeiului, resursa reglementată poate fi măsurată în termeni cantitativi, acest lucru nu este aplicabil căldurii geotermale. Aceasta din urmă nu poate fi determinată în termeni cantitativi, deoarece această resursă nu este extrasă din subteran, ci doar utilizată ca sistem de recirculare", menţionează FPPG.
Se încarcă comentariile...
