Sindicatele cer reducerea taxării muncii și reîmpărțirea sarcinii fiscale între angajat și angajator
0Angajații români au o sarcină fiscală similară mediei europene, în timp ce în cazul angajatorilor români și a altor categorii de persoane ce obțin venituri, altele decât cele din muncă, situația este asemănătoare unui paradis fiscal.
„În contextul protestului pe care îl vom organiza luni, 13 mai 2024, în fața Guvernului României, sub sloganul „Respect pentru muncă și cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”, Blocul Național Sindical aduce în continuare în atenția publicului inegalitățile din sistemul fiscal din țara noastră unde, din păcate, regăsim cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă din Europa, dar și soluțiile pentru un sistem fiscal corect”, susțin reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS).
Potrivit acestora, impozitul pe venit, dar și restul taxelor pe muncă nu joacă un rol important doar în generarea de venituri pentru bugetul consolidat, ci constituie un instrument semnificativ de redistribuire a creșterii economice între clasele sociale.
În sprijinul acestei afirmații, BNS a precizat că sistemul fiscal este un instrument esențial pentru reducerea inegalităților și combaterea sărăciei.
„Datele europene arată că cei mai bogați 1% din europeni dețin 25,6% din averile existente la nivel european.
România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă: în 2023 a fost 15,3%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de 2022, nivelul fiind aproape dublu față de media Uniunii Europene.
De asemenea, tot în România, nivelul inegalităților este unul din cele mai ridicate din Europa. Mai exact, cei mai bogați 20% din români câștigă de 6 ori mai mult decât cei mai săraci 20%, în timp ce în Europa, în medie, cei mai bogați 20% din europeni câștigă de 4,7 ori mai mult decât cei mai săraci 20% din europeni.
Nici un stat membru al UE nu are o sarcină fiscală asumată de angajat atât de mare, indiferent de nivelul veniturilor”, spun sindicaliștii.
România taxează la fel ca alte state din UE, dar colectează mai puțin
La nivelul Uniunii Europene se colectează taxe pe muncă la nivelul a 20,3%, România colectează doar 11,4%, deși are cea mai mare sarcină fiscală pe muncă.
Taxele pe muncă sunt suportate după cum urmează:
• Angajatorii: UE - 8% din PIB, România – 0,9% din PIB;
• Angajații: UE – 10,1% din PIB; România – 10,4% din PIB.
În ceea ce privește taxarea veniturilor personale, altele decât cele din muncă:
• UE colectează 2,3% din PIB,
• România colectează – 0,2% din PIB.
Sintetizând cele de mai sus – angajații din România au o sarcină fiscală raportată la PIB similară mediei europene. În schimb, pentru angajatori, dar și pentru alte categorii de persoane ce obțin venituri, altele decât cele din muncă, situația este asemănătoare unui paradis fiscal.
Sarcina fiscală este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. România are una dintre cele mai ridicate cote de impunere efectivă pentru persoanele cu venituri mici: 50% din salariul mediu.
Pentru un salariat cu venituri egale cu 67% din salariul mediu brut (4.670 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,09%. Pentru un salariat cu un venit egal cu 167% din salariul mediu brut (11.642 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,5%. Contribuțiile la sistemul de pensii și de sănătate reprezintă aproximativ 85% din această sarcina asumată de angajat.
Rata efectivă pentru impozitul pe venit este:
• de 6,5% în cazul celor cu salarii egale cu 167% din salariul mediu (11.642 lei),
• de 6.08% în cazul celor cu salarii egale cu 67% din salariul mediu (4.670 lei)
• 6,49% pentru cei cu salarii egale cu salariul mediu brut pe economie (6.971 lei).
Rata efectivă de impunere este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. Doar în România și Italia rata efectivă de impunere pentru angajații cu salarii mici este atât de ridicată.
Taxarea muncii trebuie redusă
Reducerea sarcinii fiscale pe muncă este o măsură extrem de necesară. În plus, există studii care indică faptul că o mutare a sarcinii fiscală de pe muncă pe consum și proprietate ar putea să reprezinte un stimul pentru creșterea economică.
România are însă o problema: Fiscalitatea pe muncă este atât de ridicată din cauza cotelor de contribuții sociale. Angajații români trebuie să susțină singuri sistemul public de pensii și cel de asigurări de sănătate. Pentru ambele sisteme au fost operate recent modificări legislative ce presupun creșteri semnificative de cheltuieli. Mai trebuie adăugat faptul că sistemele de securitate socială vor fi greu încercate în perioada nu foarte îndepărtată (începând din 2030) de fenomenul îmbătrânirii populației, ceea ce va însemna o presiune suplimentară pentru a asigura surse de finanțare.
Introducerea impozitului progresiv
Introducerea sistemului progresiv de impunere a veniturilor din muncă este o soluție ce ar putea reduce sarcina fiscală pe veniturile mici și medii, însă efectul nu poate fi semnificativ, de vreme ce rată de impunere efectivă este de doar 6%.
Impozitul progresiv pe venit trebuie să fie astfel introdus încât sarcina fiscală actuală să crească doar pe veniturile care sunt neobișnuit de mari față de nivelul mediu. Peste 40% din salariile din România se află la un nivel sub 67% din salariul mediu brut. 1,3% din salariații din România au venituri de 6 ori mai mari decât salariul mediu brut, indicând un nivel semnificativ de inegalitate. Diferența între cele mai mici 20% din salarii și cele mai mari 20% este de aproape 5 ori.
Taxarea pe muncă trebuie redusă, acest lucru trebuie să fie o certitudine, însă nu este suficient doar atât. Reîmpărțirea sarcinii fiscale pe muncă între angajat și angajator este esențială. Aceasta trebuie însoțită de măsuri precum: introducerea progresivitatii impozitului pe venit, extinderea bazei de taxare pentru alte venituri decât cele din muncă, regândirea accesului la sistemul de prestații de securitate socială.
Blocul Național Sindical și cele 29 de federații afiliate cer o reformă fiscală urgentă. „Astfel, vă așteptăm luni, 13 mai 2024, începând cu ora 10.00, în fața Guvernul României să fiți alături de noi. Mitingul va fi urmat, începând cu ora 12.00, de un marș către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanţelor”, spune sindicatul.
Se încarcă comentariile...
