Analiză Scădere de 4% la Pilonul 2 în luna martie. De ce au românii mai puțini bani în conturi și de ce experții spun că „banii nu au dispărut”

În ultima perioadă, mai mulți români au observat o scădere a fondurilor personale din Pilonul 2 de pensii private obligatorii, acestea ajungând să fie cu circa 3-4% mai mici în luna martie decât în luna februarie 2026.

Mulți români au observat o scădere a fondurilor personale din Pilonul 2. Foto Shutterstock

Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, în februarie 2026 activul personal net al unui angajat era de 149.965,02 lei, în timp ce în martie 2026 acesta a ajuns la 144.502,7 lei. Diferența indică o diminuare de aproximativ 5.462 lei de la o lună la alta. Această variație reflectă evoluția valorii unității de fond, specifică investițiilor pe termen lung, și nu neapărat o scădere a contribuțiilor virate.

Într-un alt caz, fondurile personale au scăzut în martie față de februarie cu 2.437 de lei.

Experții consultați de „Adevărul” au explicat de ce s-a întâmplat acest lucru și de ce nu trebuie să fie un motiv de îngrijorare.

Astfel de fluctuații sunt firești pe termen scurt

Economistul Radu Nechita a explicat pentru „Adevărul” că astfel de fluctuații sunt firești pe termen scurt, important fiind randamentul pe termen lung.

„Asta se întâmplă cu fondurile investite pe bursă. Uneori, titlurile financiare scad pe termen scurt. În ceea perioadă, sumele virate cumpără titluri mai ieftine. Ulterior, când bursa își revine, vor avea mai multe titluri a căror valoare va crește. La un fond de pensii, la orice fond, contează performanța pe termen lung. Portofoliile de acțiuni bat portofoliile de obligațiuni. Recomandarea este 60% acțiuni (ele cresc, dar și pot scădea mai mult) si 40% obligațiuni (nu scad mult, dar nici nu cresc mult si sunt ronțăite de inflație). Adică invers decât sunt portofoliile de la P2, unde peste 2/3 dacă nu 3/4 sunt bani dați împrumut statului, guvernului, politicienilor români”, a declarat Radu Nechita pentru „Adevărul”.

„Banii nu au dispărut”

La rândul său, analistul de date Silviu Gresoi, expert în finanțe-bănci, a declarat pentru „Adevărul” că „banii nu au dispărut”.

„Banii din Pilonul 2 nu au dispărut. Ce au văzut oamenii în martie este o scădere de valoare, nu o scădere a contribuțiilor. Fondurile de pensii investesc banii în titluri de stat și la bursă, iar când aceste investiții scad, scade temporar și valoarea contului.

Ce trebuie sa reținem este ca Pilonul 2 nu este un depozit bancar, este un fond de investiții. Asta înseamnă că sunt luni în care valoarea crește și luni în care scade. Problema este că oamenii se uită de la o lună la alta, când de fapt aceste fonduri trebuie analizate pe ani, nu pe luni. 

În plus, contribuțiile intră cu un decalaj de aproximativ două luni, iar acest lucru creează confuzie: oamenii văd că s-au virat bani, dar în același timp valoarea totală scade din cauza pieței. Pe scurt, nu vorbim de bani pierduți, ci de o fluctuație normală a pieței”, a explicat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

ASF: În martie, piețele au fost volatile din cauza războiului din Iran

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a explicat, la solicitarea „Adevărul” care sunt motivele acestor scăderi de fonduri din Pilonul 2.

Potrivit ASF, valoarea conturilor individuale este calculată în funcție de numărul de unități de fond deținute de către participant și valoarea unității de fond din ziua respectivă. Valoarea unității activului net (VUAN) este calculată de către administratorul și de către depozitarul fondului de pensii private zilnic, în funcție de evoluția prețurilor instrumentelor financiare în care sunt investite activele fondului de pensii private.

„Prețurile instrumentelor financiare variază în funcție de contextul macroeconomic la nivel internațional. Astfel, în luna martie 2026 piețele internaționale au înregistrat o volatilitate ridicată cauzată de începerea războiului din Iran care a condus la o creștere accentuată a prețului petrolului cu efecte imediate la nivelul tuturor instrumentelor financiare, fiind înregistrate scăderi generalizate de prețuri. Aceasta reprezintă însă o situație de moment, conjuncturală, în trecut existând situații similare, precum criza datoriilor suverane din 2011, pandemia COVID-19, războiul din Ucraina, scăderile înregistrate în acele momente fiind remediate într-un timp relativ scurt, fondurile de pensii administrate privat înregistrând un maxim istoric în anul 2025. Astfel în perioada 2024-2025 activele toate ale fondurilor de pensii administrate privat au înregistrat o creștere de 33,62%, iar în anul 2025 a fost înregistrată cea mai mare valoare a profitului de la înființarea sistemului”, a explicat ASF.

Autoritatea a subliniat că fondurile de pensii private sunt investitori pe termen lung, iar politica de investiții a acestora este întocmită având în vedere orizontul de investiții pe termen lung al acestora și ținând cont de termenul de contributivitate de 30-40 de ani din sistemul de pensii administrate private. Printr-o politică de investiții prudentă și conservatoare administratorii fondurilor de pensii administrate private diminuează riscurile investiționale prin diversificarea portofoliilor ținând cont de toate tipurile de investiții permise de legislația în vigoare, cum ar fi: titluri de stat, obligațiuni corporative, obligațiuni municipale, obligațiuni supranaționale, depozite, fonduri mutuale etc.

Cât de „sigure” sunt titlurile de stat pe burse

Chiar dacă titlurile de stat sunt considerate, în mod tradițional, investiții foarte sigure, atunci când sunt tranzacționate pe bursă ele pot prezenta un anumit grad de risc. Siguranța lor derivă din faptul că statul garantează plata dobânzii și returnarea capitalului la scadență, ceea ce înseamnă că, dacă le ții până la final, pierderile sunt foarte puțin probabile.

Problema apare însă atunci când fondurile de pensii sau investitorii individuali urmăresc valoarea titlurilor pe piața secundară, adică pe bursă. Prețul acestora fluctuează constant în funcție de evoluția dobânzilor, cererea și oferta de pe piață sau factorii economici generali.

De exemplu, dacă apar titluri noi cu dobânzi mai mari, prețul celor vechi scade, chiar dacă ele vor plăti integral la scadență. Această volatilitate se reflectă direct în valoarea contului unui participant la Pilonul II, generând scăderi temporare care pot da impresia unor pierderi, deși investiția rămâne sigură pe termen lung.

Astfel, titlurile de stat tranzacționate pe bursă sunt sigure ca plată finală, dar pot fi volatile pe termen scurt, ceea ce explică de ce fondurile de pensii private pot înregistra variații lunare ale valorii unității de fond.

Când au mai scăzut fondurile personale de pensii private

Fondurile de pensii private obligatorii din Pilonul II din România au înregistrat scăderi (randamente negative sau diminuări temporare ale activelor) în momentele de volatilitate ridicată a piețelor financiare, cele mai notabile perioade fiind:

• Anul 2022 (Scădere medie de 3,4% - 4,4%): Acesta a fost primul an din istoria de 14-15 ani a sistemului în care Pilonul II a încheiat anul pe minus, conform datelor ASF și APAPR, cauzată de creșterea inflației și a dobânzilor, care au afectat prețul titlurilor de stat (unde fondurile au peste 60% din active) și al acțiunilor.
• Perioade de turbulențe geopolitice/politice (ex: finalul anului 2021/începutul anului 2022): În noiembrie 2021 și la începutul anului 2022, fondurile au înregistrat scăderi temporare cauzate de incertitudinile economice și conflictul din Ucraina, care au influențat bursa.
• Toamna anului 2024 (Evoluții post-alegeri): În urma unor turbulențe politice de la sfârșitul anului 2024, fondurile au suferit o "pierdere nemarcată" temporară, recuperată ulterior. 

Aceste scăderi sunt, în cea mai mare parte, „pierderi nemarcate" (scăderi de valoare pe hârtie), nu pierderi efective, deoarece fondurile nu vând titlurile în pierdere, ci așteaptă recuperarea lor.

Pilonul II are o performanță istorică pozitivă (o medie de peste 7-8% pe an în 16-17 ani de funcționare), depășind inflația, iar scăderile anuale sunt rare.

La finalul anului 2025, fondurile au recuperat pierderile din 2022, înregistrând chiar un randament record de 19,2%.