Românii, tot mai atenți când cumpără ulei de măsline: urmăresc trasabilitatea, calitatea și brandul

Consumul global de ulei de măsline se află pe un trend ascendent, după doi ani complicați pentru producători. Conform International Olive Council (IOC), consumul mondial din sezonul 2023/2024 a depășit 2,7 milioane tone, cu estimări ce urcă spre 3,06 milioane tone în 2024/2025 — o creștere de aproape 10%.

Românii sunt foarte atenți când cumpără ulei de măsline. Foto Pexels

Potrivit studiului, în același timp, ponderea consumului din Uniunea Europeană scade treptat, în timp ce țările non-mediteraneene adoptă uleiul de măsline într-un ritm fără precedent.

Aceste mutații globale se reflectă direct și în România, unde consumul de ulei extravirgin rămâne încă redus per capita, dar crește constant, iar piața trece printr-un proces evident de premiumizare. Într-o piață dominată tradițional de uleiul de floarea-soarelui, tot mai mulți consumatori români încep să adopte extravirginul ca ingredient recurent, nu doar ocazional.

România, schimbare de comportament și educație de gust

Deși România pornește de la un consum anual mult sub media europeană, interesul pentru dieta mediteraneană, pentru produse naturale și pentru ingrediente neprocesate a crescut vizibil în ultimii ani. Articolele de sănătate, recomandările medicilor și expunerea la conținut gastronomic au împins extravirginul din zona de „lux ocazional” în zona de obicei zilnic în special în mediul urban.

„În România, oamenii încep să caute gustul viu, uleiul care spune o poveste, nu doar un produs anonim de raft. Tot mai mulți consumatori vor să știe de unde vine uleiul, ce soi este, cum a fost făcut și în ce perioadă a fost recoltat”, spune David Filipaș, antreprenor și somelier de ulei de măsline.

Conform datelor din piața locală, vânzările de ulei extravirgin au avut creșteri susținute în 2023 și 2024, în ciuda faptului că prețurile la nivel european au crescut chiar și cu 50% într-un singur an. În România, creșterea medie a fost mult mai redusă, aproximativ 13% (Eurostat), ceea ce a permis consumatorilor să adopte extravirginul mai rapid decât în alte piețe.

Tendințe globale: premiumizare, trasabilitate și interes pentru monovarietal

La nivel mondial, consumatorii migrează tot mai mult către:

• uleiuri extravirgine premium, cu aciditate mică și profil aromatic distinct;

• origini controlate, loturi unice și trasabilitate completă;

• soiuri monovarietale, fiecare cu identitatea și aroma sa (Koroneiki, Arbequina, Hojiblanca etc.);

• produse din recolte proaspete, unde diferențele de terroir sunt vizibile.

Exact aceste tendințe sunt resimțite și în România, unde tot mai multe familii aleg extravirginul nu doar pentru salate, ci și pentru gătit ușor, tartine, paste și consum „de sănătate”, în linie cu recomandările nutriționale moderne.

România se aliniază valului internațional, dar cu o nuanță proprie

Astfel, spune Filipaș, România face un salt interesant: de la extravirgin folosit doar de sărbători, la extravirgin folosit zilnic. „Când oamenii înțeleg diferența dintre un ulei generic și un lot selectat, cu aromă, polifenoli și identitate, devin loiali. Este o piață încă mică, dar extraordinar de dinamică”, a spus el.

În ultimii ani, vânzările de ulei extravirgin în România au crescut într-un ritm consistent, în special pe segmentul premium. Capacitatea de creștere pe termen mediu este mare, având în vedere consumul actual redus per capita, ritmul rapid de educare culinară, migrarea consumatorilor dinspre private label către branduri cu identitate și importurile suplimentare generate de deficitul mediteranean din ultimele două sezoane.

„România devine o piață interesantă pentru uleiul extravirgin. Creșterea vine din două direcții: transformarea consumului ocazional în consum recurent și migrarea către produse premium, cu poveste și trasabilitate. Este momentul în care un brand local poate avea un cuvânt de spus”, adaugă somelierul.