Presa din Ungaria acuză Bruxelles-ul că favorizează România. Christian Năsulea: „Este consecința deciziilor politice de la Budapesta”

Decizia Comisiei Europene de a aproba alocarea unor sume importante de fonduri europene pentru România a generat reacții puternice în presa din Ungaria, unde mai multe publicații acuză o presupusă favorizare a Bucureștiului de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și echipa sa. Jurnaliștii maghiari vorbesc despre o schimbare de abordare la Bruxelles, considerată fără precedent.

România a generat reacții puternice în presa din Ungaria. FOTO: Shutterstock

Reacțiile apar în contextul în care Uniunea Europeană a blocat, de aproape doi ani, accesul Ungariei la fondurile europene, invocând încălcări repetate ale principiilor statului de drept de către guvernul condus de Viktor Orban.

Profesorul de economie Christian Năsulea a explicat la Digi24 că diferența de tratament dintre cele două state nu este rezultatul unui favoritism, ci al unor alegeri politice fundamental diferite.

„În Ungaria, unde sub Viktor Orban sunt luate măsuri foarte des care contravin politicii UE, accesul la fondurile europene a fost restricționat. România a decis să meargă pe o cale pro-europeană, are un guvern care cooperează cu instituțiile de la Bruxelles în orice fel se poate”, a declarat economistul.

Christian Năsulea a subliniat că, deși România nu a avut în ultimii ani o guvernare „extraordinar de performantă”, deschiderea autorităților române față de Bruxelles a contat decisiv, mai ales în ultimele luni.

„În ciuda faptului că nu am avut o guvernare extraordinar de performantă, a existat deschidere din partea autorităților române, cel puțin în ultimele șase luni, de când avem un președinte și un nou guvern. Comisia Europeană și autoritățile de la Bruxelles au încercat să ajute țara noastră cum s-a putut”, a explicat acesta.

Potrivit economistului, sprijinul european s-a concretizat prin ajustări ale Planului Național de Redresare și Reziliență și prin regândirea unor programe de finanțare.

„Prin reeșalonări, regândiri ale planurilor de asistență de sub PNRR și printr-o regândire a anumitor programe pe fonduri europene, corelat cu faptul că datele publicate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene arată că lucrurile au mers ceva mai bine în ultimele șase luni, era normal ca România să primească sume importante până la finalul anului, lucru care s-a și întâmplat”, a spus Năsulea.

Profesorul a precizat însă că România este departe de a fi un model și că mai are reforme importante de realizat, în special în justiție și în zona companiilor de stat.

„Nici noi nu suntem perfecți, nici în România lucrurile nu merg atât de bine pe cât ar trebui. Sunt reforme în justiție, diverse reforme care trebuie implementate în continuare. Era clar de la început că reformele care vizează sisteme în care există foarte multe privilegii vor fi foarte dificile”, a afirmat economistul.

În opinia sa, reacțiile din presa maghiară reflectă mai degrabă tensiuni interne decât o problemă de politică externă.

„Este pur și simplu consecința unor decizii politice de la Budapesta. Presa din Ungaria poate să deplângă această situație, însă este rezultatul faptului că se încalcă niște norme de bază privind funcționarea statului de drept”, a explicat Năsulea.

Întrebat dacă aceste reacții ar putea afecta relațiile dintre Budapesta și București, economistul a exclus această posibilitate, considerând că este vorba despre o nemulțumire internă.

„Nu cred că aceste declarații vizează relațiile dintre state. Este o chestiune internă, care vine dintr-o profundă nemulțumire față de modul în care politicienii din Ungaria au ales să conducă țara și să relaționeze cu Uniunea Europeană”, a concluzionat Christian Năsulea.