Culisele eforturilor de a-i oferi o rampă de ieșire lui Maduro. Ofertele refuzate de fostul lider autoritar
0Eforturi diplomatice de culise din partea Vaticanului și a altor intermediari în a-i oferi o rampă de ieșire liderului autoritar Nicolas Maduro înainte de raidul SUA au eșuat, în contextul în care aceasta ar fi refuzat să accepte ofertele propuse de a pleca de bună voie de la putere, relatează Washington Post. Publicația a obținut documente guvernamentale, inclusiv despre eforturile Vaticanului de a asigura o soluție diplomatică, și a discutat cu mai multe surse, inclusiv de la Casa Albă.

În ajunul Crăciunului, cardinalul Pietro Parolin, al doilea în ierarhia papală și vechi mediator diplomatic îl convoca de urgență pe Brian Burch, ambasadorul SUA la Sfântul Scaun: planurile SUA vizează cumva și o schimbare de regim?
Nicolas Maduro trebuie să plece, dar poate că SUA ar putea să-i ofere o rampă de ieșire.
Cardinalul italian a încercat să ia legătura și cu secretarul de stat Marco Rubio, pentru a preveni vărsarea de sânge și destabilizarea țării.
În conversația sa cu Burch, un aliat al lui Trump, Parolin a susținut că Rusia este dispusă să-i acorde azil lui Maduro și a cerut americanilor să aibă răbdare pentru ca liderul autoritar să răspundă pozitiv acestei oferte.
„Ceea ce i s-a propus lui Maduro a fost să părăsească puterea și să se bucure de banii săi”, a declarat o persoană familiarizată cu oferta rusă. „O parte din această cerere era ca președintele Vladimir Putin să îi garanteze securitatea.”
Fost ambasador al Vaticanului la Caracas, Parolin avea un interes profund pentru Venezuela
A fost intermediar în relațiile cu administrația Trump în ceea ce privește Ucraina și Rusia, potrivit unei persoane familiarizate cu negocierile.
Venezuela a reprezentat un punct de sprijin important pentru Moscova în America Latină. În momentul în care Chavez a ajuns la putere în 1999, Venezuela a făcut achiziții importante de arme rusești: tancuri, avioane de vânătoare Sukhoi și rachete sol-aer. Totodată, Rusia a oferit împrumuturi semnificative, a furnizat ajutoare financiare pentru a ajuta țara să facă față sancțiunilor SUA și rămâne un actor important în industria petrolieră venezueleană.
Întâlnire la Vatican
Cu ocazia întâlnirii din 24 decembrie cu Burch, Parolin a spus că Rusia este pregătită să îl primească pe Maduro. El a împărtășit, de asemenea, ceea ce este descris în documentele obținute de WP drept un „zvon”: că Venezuela devenise o „piesă importantă” în negocierile dintre Rusia și Ucraina și că „Moscova ar renunța la Venezuela dacă ar fi satisfăcută în privința Ucrainei”.
În documente se mai arată că Parolin i-a spus lui Burch că, în opinia lui, Maduro era dispus să demisioneze după alegerile din iulie 2024, despre care se credea că au fost fraudate. El însă a fost convins de Diosdado Cabello, ministrul său de interne, că asta l-ar costa viața. Cardinalul Parolin a afirmat că Maduro ar ezita să plece fără sprijinul cercului său restrâns și că probabil era îngrijorat de faptul că și-ar abandona principalii locotenenți, în special Rodríguez și Cabello.
Persoana familiarizată cu oferta Rusiei a dezvăluit însă că Moscova era dispusă să acorde azil și altor înalți oficiali venezueleni. Maduro părea să se încăpățâneze, crezând că SUA nu vor lua măsuri. „Cred că a fost vorba de aroganță”, a spus sursa.
Și un alt factor ar fi putut juca un rol important. Unele voci de la Washington considerau că Maduro nu ar fi mers niciodată în Rusia, deoarece era prea restrictivă, și nu ar fi avut astfel acces la banii proveniți din comerțul cu aur venezuelean pe care, potrivit unor relatări, i-a ascuns în străinătate, potrivit unei persoane familiarizate cu deliberările din cadrul administrației Trump.
Parolin a sugerat că Statele Unite ar putea da un termen limită pentru plecarea lui Maduro din țară, se arată în documente, și să ofere garanții familiei sale.
Însă întâlnirea de la Vatican nu a dat roade- fiind doar una dintre tentativele eșuate de a-i asigura lui Maduro un refugiu, înainte de raidul SUA, soldat cu capturarea și punerea sub acuzare pentru narcoterorism.
„Este dezamăgitor faptul că au fost divulgate fragmente dintr-o conversație confidențială care nu reflectă cu fidelitate conținutul conversației, care a avut loc în perioada Crăciunului”, a transmis biroul de presă al Vaticanului pentru WP.
Purtătorul de cuvânt al lui Burch a redirecționat întrebările către Departamentul de Stat, care nu a dorit să facă comentarii. Nici purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a răspuns la solicitarea publicației de a face. comentarii.
WP și-a bazat relatarea pe interviuri cu circa 20 de persoane, dintre care unele au vorbit sub anonimat, pentru a oferi detalii despre ample eforturi de culise pentru a-l determina Maduro să plece în exil și eventual să evite intervenția militară ulterioară a SUA.
Acesta a avut numeroase oportunități, dar le-a ratat, unul din factori fiind că nu a părut să conștientizeze situația în care se afla și că SUA vor da curs avertizărilor repetate de a părăsi de bună voie funcția.
Demersurile de a găsi o soluție pentru Maduro au continuat până în ultima clipă, iar el urma să primească un ultim avertisment cu doar câteva zile înainte de operațiunea americană, potrivit unei persoane familiarizate cu oferta. Dar autocratul nu a cedat.
„Nu voia să accepte înțelegerea”, a spus o altă persoană familiarizată cu situația.
Între timp, SUA lucrau la un plan pentru succesorul său și s-au orientat spre numărul doi din regim, vicepreședinta Delcy Rodriguez - un oficial pe care l-a sancționat în primul mandat, la fel și pe fratele său, și el având o poziție importantă în guvern - ambii erau considerați membri interschimbabili ai elitei conducătoare a lui Maduro.
Decizia SUA a fost una pragmatică după ce oficiali importanți ai administrației Trump au pus au pus la îndoială abilitatea liderului opoziției, Maria Corina Machado, de a câștiga sprijinul armatei și al altor baze de putere controlate timp îndelungat de adepții lui Hugo Chavez
Totodată, o evaluare CIA a concluzionat că loialiștii lui Maduro ar avea mai mult succes să conducă țara după plecarea lui decât lidera opoziției și echipa ei, potrivit unui înalt oficial al Casei Albe și unei persoane familiarizate cu problema.
Recomandarea de a o alege pe Rodriguez ca succesoare a lui Maduro a venit din partea celor mai înalți oficiali din serviciile de informații și securitate.
„Nu era antiamericană”
În pofida imaginii de chavistă înflăcărată, Rodriguez era o persoană diferită în întâlnirile individuale, în special cu reprezentanții companiilor petroliere americane,
„Nu era antiamericană; chiar locuise în Santa Monica” în anii de facultate, a spus o persoană care a purtat repetate conversații cu ea. „Era departe de a fi o adeptă a ideologiei.”
Administrația Trump nu i-a comunicat că ar fi fost cumva favorita pentru a-i lua locul lui Maduro, a declarat înaltul oficial de la Casa Albă
Cât despre Maduro, acesta a părut să interpreteze în mod constant greșit semnalele venite de la Washington
De pildă, acesta a apreciat că discuția telefonică pe care a avut-o în noiembrie cu Trump a decurs „bine”, a spus o persoană familiarizată cu opiniile sale, când, de fapt, i se transmitea că timpul său se terminase:
Trump chiar l-a invitat pe omologul său venezuelean la Washington, pentru a putea discuta problemele față în față. Maduro a refuzat invitația. El a estimat că democrații vor câștiga alegerile de la jumătatea mandatului, că Trump va fi blocat și că va putea rămâne la putere. „Era acolo și dansa”, a spus persoana respectivă.
În calitate de ministru al petrolului, Rodriguez a avut rolul de emisar de rang înalt în misiuni diplomatice delicate în Turcia și Qatar și a devenit un partener de încredere pentru interesele petroliere și alți investitori străini din Venezuela
Aceasta a început să câștige încrederea unor membri ai comunității de afaceri din Caracas în ultimii ani, prin reformarea economiei, îmbunătățirea cursului de schimb și colaborarea cu o echipă tănărp, printre care se numără și economiști din guvernul lui Rafael Correa, pe vremea când acesta era președintele Ecuadorului.
Reformele sale au fost contestate în cadrul guvernului Maduro, în special de către prima doamnă Cilia Flores și de către susținătorii liniei dure a establishmentului chavist, care beneficiaseră de pe urma structurii de putere.
Oficialii de la Chevron, singura companie americană căreia Washingtonul i-a permis să opereze în Venezuela în contextul sancțiunilor impuse de SUA, se întâlneau lunar cu Rodriguez și vorbeau în termeni pozitivi despre ea, inclusiv sub administrația Biden, a declarat un fost diplomat american.
Modelul Chevron funcționa, au fost informați oficialii americani de reprezentanții companiei, iar Rodriguez le îndeplinea dorințele.
Liderii de afaceri venezueleni au început să o promoveze pe Rodriguez ca persoană capabilă să conducă o tranziție politică.
„Acest consens pare să fi fost acceptat la Washington”, potrivit unei persoane familiarizate cu guvernul Maduro.
Vicepreședintele s-a dovedit a fi un manager eficient și în negocierile cu Qatarul, membru OPEC și intermediar cheie în relațiile cu Venezuela în ultimii ani. Qatarul era „foarte frustrat” de Maduro, care respingea lucrurile pe care negociatorii săi le acceptaseră, potrivit unui oficial al administrației Biden familiarizat cu discuțiile. Evaluarea Qatarului era că, dacă Rodriguez „spune că va face ceva, acel lucru se va face”. Qatarezii „au recunoscut că Delcy Rodriguez ar trebui să conducă țara înaintea oricui altcuiva” dacă Maduro pleacă, a spus acesta.
Eforturi persistente de a-l determina pe Maduro să renunțe la putere
La începutul anului trecut, trimisul l lui Trump pentru misiuni speciale, Richard Grenell, a jucat un rol principal în negocierile cu Venezuela, uneori cu ajutorul Qatarului, alteori direct cu fratele lui Delcy Rodriguez, Jorge Rodriguez, psihiatru, fost ministru al informațiilor și actualul președinte al Adunării Naționale a țării.
În cadrul acestor discuții, Venezuela a respins în repetate rânduri propunerile SUA ca Maduro să părăsească puterea, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile. La un moment dat, venezuelenii chiar au sugerat că Maduro ar putea demisiona și rămâne în țară, în timp ce Rodriguez ar prelua conducerea, dar nu a fost niciodată o propunere „concretă
În cadrul unei reuniuni la Biroul Oval din 2 octombrie, Trump și principalii săi consilieri au discutat despre alte modalități de a exercita presiuni asupra lui Maduro, dincolo de atacurile asupra ambarcațiunilor traficanților de droguri.
Trump a salutat eforturile diplomatice ale lui Grenell de a-l convinge pe Maduro să demisioneze, dar a spus că este timpul pentru o acțiune militară, a dezvăluit anonim un oficial de la Casa Albă.
Printre emisarii neoficiali s-a numărat și miliardarul brazilian Joesley Batista, care a sosit în capitala venezueleană Caracas la sfârșitul lunii noiembrie cu misiunea de a-l convinge pe Maduro să renunțe la putere. Cu acea ocazie s-a discutat și un plan pentru demisia acestuia, potrivit a trei persoane familiarizate cu întâlnirea. Liderul Venezuelei a primit o ofertă de a se exila în Turcia sau în altă țară dispusă să-l primească.
O potențială înțelegere privind azilul în Turcia era în discuție cel puțin din noiembrie, potrivit unei persoane familiarizate cu deliberările administrației Trump, care oferea și „garanții” că acesta nu va fi extrădat în Statele Unite.
Însă fostul lider, acum încarcerat, și soția sa au respins propunerea.
„Nicolas Maduro a avut multiple ocazii să evite acest lucru”, a declarat Rubio sâmbătă, în timpul unei apariții alături de Trump la Mar-a-Lago. „I s-au făcut oferte foarte, foarte generoase, dar el a ales să se comporte ca un nebun, a ales să se joace.”
Batista, un magnat al cărnii de vită cu interese comerciale atât în Statele Unite, cât și în Venezuela, a acționat anterior ca intermediar în negocierile privind tarifele pe care Trump le-a impus asupra mărfurilor braziliene. El a sosit la Caracas cu o listă de patru puncte – inclusiv accesul american la minerale rare și petrol, ruperea relațiilor cu Cuba și plecarea lui Maduro din țară.
După călătorie, Batista a transmis concluziile sale administrației Trump, a declarat înaltul oficial al Casei Albe. El „nu lucra la cererea Statelor Unite”, a spus oficialul, dar SUA aU luat în considerare concluziile sale.























































