Românii taie din cheltuieli. Mărturii de criză: „Analizez de trei ori înainte să cumpăr”
0Măsurile fiscale implementate încă din vară au produs efecte negative asupra românilor: inflația a ajuns cea mai mare din UE, puterea de cumpărare a scăzut și implicit a fost redus și consumul, românii renunțând la tot mai multe produse și servicii, inclusiv unele alimente.
„În principiu am redus drastic ieșirile: prețuri mari și mâncarea fadă inclusiv în locuri unde cândva chiar îmi placea să mănânc. Analizez de 3 ori dacă merită să dau banii pentru X concert sau Y piesă de teatru (unele prețuri sunt chiar nesimțite), am tăiat din abonamente pentru diverse platforme și am grijă să le închid la timp cât timp nu le folosesc (analizez serios dacă mai merita și Netflixul), la cadouri mă mai temperez ( îmi place să mi surprind plăcut prietenii de ziua lor), la City breakuri (unul pe an până acum și acela chibzuit) și mă uit la prețuri mult mai serios: mâncare, materiale de curățenie, etc. Overall, e groasă, a ajuns să mi fie frică de factura la AC sau gaze. Dacă ne mai bagă și taxarea progresivă, cred că o tai din țară”, scrie un internaut pe Reddit, răspunzând întrebării „Tu la ce ai renunțat?” din cauza prețurilor mari.
„Mă aștept la niște ani grei”
Prețurile cu 10-15% mai mari l-au determinat pe un altul să reducă la jumătate cumpărăturile: „Eu am cumpărat cu aproape 50% mai puțin de când s-a mărit TVA-ul. Probabil exagerez, dar stau cu morcovu-n fund și arma la picior că mă aștept la niște ani grei, nu doar scumpiri de 10-15%. Am redus ieșirile în oraș și aproape am renunțat la comenzile de mâncare (1-2 pe lună, caut promoții dacă dau) și, cel mai important, 0 cumpărături de impuls. Dacă pot realmente să spun "am nevoie" cumpăr, dacă nu, la revedere. Astea au redus cel mai mult cheltuielile”, a scris el.
„Mănânc acasă, beau acasă. Multicooker, frigider mare și espressor Lelit aveam deja. Am renunțat la Netflix și Disney+. Televizor cu internet aveam deja. Am renunțat să cumpăr apă plata. Mi-am montat un filtru. Cartușul filtrant îl schimb cu 130 de lei la 6 luni. Am renunțat la tot ce conține zahăr și foietaje. Bine, decizia asta o luasem deja”, a completat un altul.
„De ce oamenii obișnuiți trebuie mereu să strângă cureaua”
Supărat pentru ceea ce i se întâmplă, un alt român și-a spus oful pe rețeaua de socializare. „De ce oamenii obișnuiți trebuie mereu să strângă cureaua, în timp ce cei care conduc par să trăiască fără griji. Totuși, renunțarea completă la lucrurile care ne fac bine psihic și fizic, cum sunt ieșirile, socializarea, relaxarea, nu e o soluție reală. De fapt, exact aceste lucruri ne ajută să rezistăm stresului. Nu e normal să renunțăm la echilibrul nostru psihic doar pentru că statul nu-și face treaba. Renunțând la ele, doar pentru că statul își face prost treaba, nu rezolvăm nimic, doar devenim mai obosiți. Vreau normalitate. Să pot munci cinstit și să-mi permit o vacanță, o ieșire, o zi fără griji. Dar în țara asta, dacă vrei un pic de liniște, trebuie ori să pleci afară, ori să te „descurci”. Poate cu mai multe job-uri. Cei care ne conduc huzuresc pe banii noștri, iar nouă ni se spune să fim „responsabili”. Pe bune? Eu doar vreau să trăiesc decent, nu să supraviețuiesc”, a scris el.
„Se poate și mai rău”
Încercând să-i mobilizeze pe oameni să depășească acest moment de cumpănă, un alt internaut a scris că ajută să-ți faci planuri și să le realizezi, chiar dacă o faci cu pași mici.
„Sărăcia lucie din tranziție mi-a mâncat copilăria și adolescența și au fost perioade în care m-am simțit cum zici tu, dar să știi că se poate mereu mai rău. Gen ani de zile în care să mănânci doar parizer și morcovi semi-stricați.
Pe vremea aia am învățat să-mi fac un plan cu ce doresc să realizez și să-l implementez în pași mici de tot. Ajută ideea că lucrezi pentru ceva anume, chiar dacă uneori mai stai și pe loc. Pe mine cel puțin m-a ajutat în perioadele cele mai crâncene.
Răspund aici și la întrebarea OP-ului - am luat cadouri ceva mai puțin generoase și cei dragi au procedat la fel. Altfel nu am renunțat la nimic deocamdată, trăiam deja frugal”, a scris el.
„Inflația reală nu e cea declarată”
De aceeași părere a fost și un alt participant la discuție: „Păi, same. Idee e așa, nu o duc rău și nu mă plâng dar inflația reală nu e cea declarată. Copilăria a fost cu lipsuri diverse. Nu săraci lipiți dar am văzut marea la 19 ani. În rest nicio excursie. Românul învață ca să îi fie bine. Nu mai văd binele ăla efectiv. Orice progres salarial îmi e mâncat de inflație. Încă reușesc să pun bani departe, realizez că stau mai bine decât mulți alti români, dar mă întreb pentru cât timp voi mai reuși?”.
Acesta a adăugat că s-a uitat la lucrurile basic, chiar dacă erau produse în afara României, care și acestea s-au scumpit. „Știu foloseam ceva scump, dar (...) că doar nu e produs în România și nu are Bolojan influență atât de mare.
Alimente nu mai zic. Restaurante, ieșiri, cărți, teatru, benzină, asigurări.
Am văzut de toate: post comunism, inflație accelerată, 2008, shrinkflation, inflation and so on.
Mă uit la prețul apartamentelor și ale caselor. Eu fac parte din ăia norocoși care au cumpărat înainte de pandemie. Începusem mobilarea ca să văd că, dacă mai stăteam 30 de zile fără să dau comanda de mobilă plăteam cu 30% mai mult.
Sincer cel mai rău îmi pare de cei tineri, la început de drum. Absolut groaznic este acum. Au bubuit prețurile la apartamente în prostie. Chirie nu mai zic. Dai 400 de euro să ai colegi de apartament gândacii de bucătărie cu mobila din 90. E ceva imposibil de văzut.
De când am început să muncesc este o criză peste criză peste criză. Nu cred că e vina noastă a millenials și nici a gen z-ului. Pur și simplu experimentăm un late stage capitalism”, a adăugat el.
Reducerea bugetelor pentru cadouri, confirmată de studii de specialitate
Reducerea bugetelor pentru cadouri este confirmată și de studii de specialitate. 84% dintre cumpărători declară că sunt predispuși să renunțe la coșurile de cumpărături în perioada Sărbătorilor din cauza stresului și a frustrării generate de procesul de achiziție, conform unui studiu anual realizat de Accenture pe un eșantion de 3.000 de consumatori din zece țări. Intenția este și mai ridicată în rândul generațiilor tinere: 91% dintre Milleniali și 89% dintre Generația Z afirmă că ar putea abandona achizițiile de cadouri.
Mai puțini bani și pentru mâncare
Un alt studiu, realizat de Nestle la nivelul UE, arată că oamenii dau mai puțini bani pe mâncare, preferând să gătească acasă și să-și ia și la pachet când merg la serviciu.
O masă echilibrată acasă pentru o familie de patru persoane costă în medie 7 euro în UE, dar majoritatea familiilor au doar 5-6 euro în medie de cheltuit, dând prioritate proteinelor și glucidelor în detrimentul legumelor, care sunt surse de fibre, vitamine și minerale, se arată în studiu. Preferințele în creștere în ceea ce privește alimentația sunt cele pentru mâncare la pachet sau acasă, pentru gătitul modern (cu friteuză cu aer cald) sau pentru preparatele tradiționale. Mesele și produsele bogate în proteine sunt foarte la modă în zilele noastre, dar 70% dintre europeni nu consumă suficiente fibre alimentare, 90% dintre aceștia neștiind că au această deficiență.
TVA a fost majorat de la 1 august inclusiv pentru alimente și medicamente
Măsurile de austeritate au majorat TVA de la 1 august 2025:
- Cota standard de TVA va crește de la 19% la 21%.
- O cotă redusă unică de 11% va fi aplicată în locul fostelor cote de 5% și 9%.
Cota redusă de 11% vizează:
- Medicamentele pentru uz uman
- Produsele alimentare (cu excepția băuturilor alcoolice, a produselor dulci care conțin mai mult de 10 g de zahăr la 100 g și a anumitor suplimente alimentare)
- Furnizarea de apă și serviciile de irigații
- Intrările agricole: îngrășăminte, pesticide, semințe și servicii asociate
- Cărți, ziare și reviste (cu excepția publicațiilor cu conținut predominant audio, video sau publicitar)
- Accesul la situri culturale: muzee, castele, grădini botanice etc.
- Lemnul de foc și peleții de lemn (sub anumite condiții)
- Energia termică pentru încălzire (pentru anumite categorii de consumatori)
- Locuințele sociale și anumite bunuri imobiliare asimilate (definiții stricte)
- Cazarea hotelieră și campingurile
- Restaurantele și serviciile de catering (cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor dulci)
Energia electrică s-a scumpit încă din iulie
Facturile la energie au explodat după eliminarea prețurilor plafonate de la 1 iulie 2025, înregistrând creșteri de până la 63% în unele cazuri. Pentru gospodării, acest lucru nu mai este doar o problemă de confort, ci una de supraviețuire financiară. Bugetele lunare sunt puse sub presiune, iar mulți români sunt obligați să regândească modul în care consumă energie.
„Energia s-a scumpit cu până la 63% de la eliminarea plafonării prețurilor, de la 1 iulie. Dar nu e doar despre cifre. Peste jumătate dintre firme au facturi mai mari cu cel puțin 20%. Sunt ateliere mici, deschise totuși de mulți ani, care acum sunt obligate să își suspende activitatea. Sunt combinate siderurgice, sere, ferme, saloane — toți resimt aceeași presiune. Mediul de afaceri este, clar, în pericol. Nu mai e vorba despre confort. E vorba despre cum îți păstrezi controlul asupra vieții tale. Când energia este o incertitudine, traiul devine o frică”, a declarat pentru „Adevărul” Albert Soare, fondator Kilowat.
Creșterea prețului energiei electrice s-a răsfrânt asupra tuturor serviciilor și produselor care o folosesc în procesul de producție.
Se încarcă comentariile...
