Analiză Facturile la curent au crescut cu până la 63% după liberalizare. Cum evită românii cheltuielile mari. Explicațiile experților
0Facturile la energie au explodat după eliminarea prețurilor plafonate, înregistrând creșteri de până la 63% în unele cazuri. Pentru gospodării, acest lucru nu mai este doar o problemă de confort, ci una de supraviețuire financiară. Bugetele lunare sunt puse sub presiune, iar mulți români sunt obligați să regândească modul în care consumă energie, spun experții consultați de „Adevărul”.
„Energia s-a scumpit cu până la 63% de la eliminarea plafonării prețurilor, de la 1 iulie. Dar nu e doar despre cifre. Peste jumătate dintre firme au facturi mai mari cu cel puțin 20%. Sunt ateliere mici, deschise totuși de mulți ani, care acum sunt obligate să își suspende activitatea. Sunt combinate siderurgice, sere, ferme, saloane — toți resimt aceeași presiune. Mediul de afaceri este, clar, în pericol.
Nu mai e vorba despre confort. E vorba despre cum îți păstrezi controlul asupra vieții tale. Când energia este o incertitudine, traiul devine o frică”, a declarat pentru „Adevărul” Albert Soare, fondator Kilowat.
În ultimii ani, costul energiei a devenit unul dintre cele mai dezbătute subiecte în spațiul public. De la consumatorii casnici până la marile fabrici, toată lumea resimte impactul schimbărilor legislative și al prețurilor în creștere. În acest peisaj, eliminarea prețurilor plafonate a fost privită inițial ca o șansă de a aduce mai multă competiție și oferte mai bune – însă efectele reale au fost cu totul altele.
„Renunțarea la prețurile plafonate la energie a adus teoretic mai multă competiție și opțiuni, dar realitatea din România arată că pentru mulți consumatori efectul imediat a fost creșterea prețurilor și scăderea predictibilității.
Pentru gospodării, acest lucru înseamnă presiune pe bugetul lunar, iar pentru IMM-uri – dificultăți de planificare și chiar de funcționare. Tot mai multe firme și familii care apelează la noi ne spun că nu mai este vorba doar de confort, ci de supraviețuire economică și de siguranță”, a afirmat pentru „Adevărul” Dorin Chisăliță, Director de vânzări Livoltek, parte a Hexing Group.
Ce riscuri aduce scumpirea energiei pentru români și pentru firme
Scumpirea energiei nu mai înseamnă doar facturi mai mari, ci o amenințare directă la adresa echilibrului financiar al gospodăriilor și a stabilității afacerilor. Creșterea costurilor obligă românii să-și reducă consumul și să amâne planuri importante, precum renovarea locuinței sau achiziția de echipamente mai eficiente.
Bugetele familiilor sunt tot mai tensionate: rămân mai puțini bani pentru alimente, educație și sănătate, iar unele gospodării vulnerabile riscă să nu-și mai poată încălzi casele sau să nu-și plătească facturile la curent. Crește nesiguranța, stresul și anxietatea, iar confortul dispare – oamenii renunță la aparate, la aer condiționat și chiar la încălzirea corectă a locuințelor.
„Facturile mari sunt doar începutul – următorul pas este instabilitatea. Astăzi plătești mai mult, mâine nu știi dacă vei avea de unde cumpăra.
Când facturile la energie cresc, nu vorbim doar de bani în plus pe care îi scoți din buzunar. Vorbim de un efect în lanț asupra vieții de zi cu zi. Românii au mai puțini bani pentru alimente, educație și sănătate. Familiile vulnerabile ajung să nu-și mai poată încălzi casele sau plăti curentul. Nu vorbim acum despre produse, ci despre alegeri care pot face diferența între dependență și libertate. Iar direcția, pentru cine privește un pic mai departe, e tot mai evidentă: fără energie controlabilă, stilul de viață decent în România rămâne doar o amintire”, avertizează Albert Soare.
În opinia sa, cresc nesiguranța, stresul, anxietatea, iar confortul dispare – românii renunță la aparate, la aer condiționat, la încălzire corectă. Mai mult, amână planurile importante: cumpărarea unei locuințe, renovarea sau investițiile în echipamente mai eficiente. “Acesta este adevăratul risc: pierdem nu doar bani, ci și calitatea vieții”, adaugă el.
Riscurile sunt și mai mari pentru firme
Scumpirea energiei devine o amenințare directă pentru afaceri, mai ales pentru IMM-urile energo-intensive. Costurile operaționale cresc, marjele de profit se reduc, iar tot mai multe ateliere, ferme, restaurante și saloane își suspendă activitatea. Urmează concedieri, creșterea șomajului și pierderea locurilor de muncă în comunități.
Produsele românești devin mai scumpe și pierd competiția cu importurile, iar investițiile în extindere sau digitalizare sunt amânate. Unele companii își mută producția în țări cu energie mai stabilă și mai ieftină, ceea ce amplifică efectele negative în lanțul de aprovizionare, avertizează specialiștii în energie.
Scumpirea schimbă alegerile românilor: cum evită cheltuieli mari
Scumpirea energiei determină românii să instaleze panouri fotovoltaice și baterii de stocare a energiei verzi. Acestea nu mai sunt privite ca un lux, ci ca o soluție la reducerera cheltuielilor, protejarea bugetului familiei și reducerea riscului de facturi imprevizibile. “Când energia devine mai scumpă, perioada de recuperare a investiției scade. Dacă înainte vorbeam de 6–8 ani pentru amortizare, acum vedem clienți care își recuperează investiția în 4–5 ani, mai ales dacă includ și o soluție de stocare”, explică reprezentatul Livoltek.
Interesul pentru autonomie energetică a crescut semnificativ. Dacă în 2020 românii întrebau în principal despre prețul panourilor, acum aproape fiecare discuție include întrebări despre invertoare hibride și baterii de stocare.
Românii au început să înțeleagă că adevărata independență nu vine doar din producerea de energie, ci și din capacitatea de a o stoca și consuma atunci când este nevoie, inclusiv în caz de pene de curent, explică specialiștii în energie verde. Practic, pentru un control real asupra facturii, este nevoie de o baterie de stocare.
„O capacitate de stocare de 5–10 kWh poate acoperi consumul de seară și de noapte, reducând energia cumpărată din rețea exact când tarifele sunt mai mari. În plus, oferă liniștea că ai curent chiar și în cazul unei întreruperi. Cu un sistem hibrid, gospodăria poate ajunge la 70–80% independență energetică, iar în unele cazuri chiar mai mult”, explică Dorin Chisăliță.
Se încarcă comentariile...
