Românii ar putea returna ambalajele SGR la automate din școli și universități. Ce prevede proiectul

Un proiect de hotărâre de Guvern deschide posibilitatea instalării de automate SGR în școli, universități și instituții publice. Participarea este voluntară: instituțiile interesate încheie parteneriate cu comercianții pentru organizarea și operarea punctelor de returnare.

Sistemul SGR ar putea fi extins și în școli, universități și instituții publice Foto: arhivă

Proiectul, inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, propune completarea Hotărârii Guvernului nr. 1074/2021, care reglementează sistemul de garanție-returnare. În privința avizării, nota de fundamentare precizează că proiectul urmează să fie avizat de Consiliul Legislativ și de Consiliul Economic și Social. Aceeași notă consemnează că, printr-o adresă din 26 august 2026, Consiliul Concurenței a transmis că nu formulează observații.

Participare la cerere, nu automate obligatorii în fiecare școală

Proiectul se adresează școlilor, universităților, autorităților și instituțiilor publice care doresc să organizeze puncte de returnare în sediile sau incintele pe care le administrează. Participarea se face la cerere. Nu există o obligație de a instala automate în fiecare instituție.

Pentru organizarea și operarea punctelor, proiectul prevede încheierea unui acord de parteneriat cu comercianții. Ambalajele SGR se preiau prin echipamente automate.

Și pentru comercianți, parteneriatul este opțional. Nota de fundamentare precizează că aceștia aleg dacă încheie un acord, fără ca noua prevedere să le modifice obligațiile privind propriile puncte de returnare. Partenerii stabilesc prin acord condițiile de organizare și funcționare a punctelor din școli, universități sau instituții.

Cum se recuperează garanția, potrivit proiectului

Proiectul obligă operatorul punctului să restituie garanția consumatorilor sau utilizatorilor finali. Sunt prevăzute două variante: un voucher, care poate fi folosit la cumpărături sau preschimbat în numerar în magazinele comercianților parteneri, ori un transfer bancar. Textul nu prevede plata în numerar direct la punctul din școală sau din instituție.

În varianta cu voucher, traseul prevăzut de proiect este simplu: consumatorul predă ambalajele la automatul din instituție, apoi folosește voucherul la cumpărături sau îl preschimbă în bani în magazinele comercianților parteneri. Textul nu prevede folosirea voucherului la orice comerciant, ci doar în rețeaua partenerilor punctului respectiv.

Prevederea dedicată acestor puncte nu stabilește un număr minim de automate pentru fiecare instituție și nici un calendar de instalare. Nu precizează nici cine cumpără echipamentele sau cum se împart costurile între parteneri. Este un cadru pentru participarea voluntară a instituțiilor, nu un program general de dotare a școlilor.

De ce sunt vizate școlile și instituțiile publice

Potrivit notei de fundamentare, cadrul actual reglementează punctele organizate de comercianți și, în anumite condiții, de unitățile administrativ-teritoriale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Inițiatorul arată că lipsește o prevedere expresă pentru școlile, universitățile și instituțiile publice care nu au calitatea de comercianți, astfel încât acestea să participe ca operatori fără a fi asimilate comercianților și supuse obligațiilor acestora.

Extinderea este justificată prin numărul mare de persoane care frecventează aceste spații. Nota de fundamentare anticipează un acces mai ușor la sistem pentru elevi, studenți și personal, dar și un rol educativ: formarea deprinderilor de returnare a ambalajelor și de colectare separată. Acestea sunt efecte urmărite de inițiator, nu rezultate deja măsurate ale noii prevederi.

În privința mediului, inițiatorul estimează că extinderea rețelei ar contribui la creșterea cantităților de ambalaje returnate și predate spre reciclare, precum și la prevenirea abandonării lor. Miza prezentată în document este, așadar, dublă: apropierea punctelor de returnare de locurile frecventate zilnic și folosirea mediului educațional pentru formarea unor obiceiuri de colectare separată.

Ce se schimbă pentru garanțiile nerevendicate

Același proiect stabilește și modul de calcul anual al garanțiilor nerevendicate. Calculul pornește de la diferența dintre garanțiile încasate și cele restituite în anul calendaristic. Din această sumă se scade valoarea estimată a garanțiilor care vor trebui probabil restituite ulterior și se adaugă garanțiile aferente voucherelor expirate, nepreschimbate în numerar și neutilizate la cumpărături. Proiectul precizează că acest calcul nu înlătură obligația de restituire a garanției pentru ambalajele SGR returnate ulterior.

Potrivit proiectului, estimarea se bazează pe date istorice agregate despre ambalajele introduse pe piață și returnate, pe comportamentul efectiv de returnare și pe sezonalitate. Administratorul SGR elaborează procedura, iar Consiliul său de supraveghere o aprobă. Rezultatul calculului și documentația justificativă se păstrează timp de cinci ani. Pentru situația voucherelor, sunt folosite datele comunicate de operatorii punctelor de returnare.

Proiectul a fost refăcut după consultarea publică

Potrivit notei de fundamentare, proiectul a fost publicat în consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului la 3 august 2026. Au transmis propuneri și observații RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A., Asociația Retailerilor pentru Mediu și Mega Image S.R.L. La solicitarea Asociației Retailerilor pentru Mediu, ministerul a organizat o dezbatere publică la 28 august 2026, iar minuta a fost publicată la 1 septembrie.

Sistemul de Garanție-Returnare a fost lansat în România la 30 noiembrie 2023 și este administrat de RetuRO. Consumatorii plătesc o garanție de 50 de bani pentru fiecare ambalaj de băuturi inclus în sistem și o recuperează la returnarea recipientului, fără să fie necesar bonul fiscal.

În 2024, prin SGR au fost colectate peste 3,36 miliarde de ambalaje, potrivit datelor RetuRO. Tot în acel an, administratorul a investit 60 de milioane de euro în infrastructură și a dezvoltat o rețea de șapte centre operaționale de numărare și sortare.