România se promovează cu mărunţiş

"Meseriaşii" în comunicare consideră în unanimitate că orice campanie internaţională de publicitate a ţării, fie că vinde economia, turismul sau cultura, este inutilă în procesul de

"Meseriaşii" în comunicare consideră în unanimitate că orice campanie internaţională de publicitate a ţării, fie că vinde economia, turismul sau cultura, este inutilă în procesul de îmbunătăţire a imaginii, atât timp cât "produsul" nu devine competitiv.

Înainte de 1990, România făcea faţă concurenţei externe, pentru că pe Otopeni aterizau săptămânal trei avioane cu turişti francezi, iar litoralul era vizitat anual de 70.000 de nemţi.

Se tocau foarte mulţi bani şi atunci, de câteva ori mai mulţi decât astăzi, însă cu folos. Cele 5 milioane de euro alocate de guvern pentru promovare în 2008 ar fi suficiente dacă, pe lângă încercările palide de a atrage turişti, am avea şi ce să le oferim atunci când aceştia se încumetă să ne viziteze.

5 milioane de euro, atât cât este bugetul total de promovare turistică pe 2008, erau cheltuiţi de statul român în urmă cu 22 de ani numai la Paris

În 1986, Ministerul Turismului cheltuia pentru publicitate zeci de milioane de dolari. Astăzi, România se promovează cu mult mai puţin, deşi concurenţa a crescut.

Paris, iunie, 1986. Autobuzele care roiesc pe bulevardele pietruite din centrul metropolei au lipite pe spate afişe mari cu " România-destinaţia turistică perfectă". Sau "Schi pe Valea Prahovei". Sau "Vizitaţi litoralul românesc".

Celebra revistă franţuzească Madame Figaro găzduieşte luna aceasta două articole mari cu fotografii spectaculoase despre destinaţiile de vacanţă din ţara noastră. Statul român a investit în Franţa cinci milioane de dolari pentru promovare şi a reuşit să mâne săptămănal trei avioane burduşite cu turişti francezi pe Otopeni.

Cornel Găină, fostul şef al biroului de promovare turistică de la Paris, în timpul guvernului Dăscălescu din 1986, avea la dispoziţie circa 6 milioane de dolari pentru a face publicitate destinaţiilor turistice din ţară. După 22 de ani, întregul buget de promovare al României este de 5 milioane de euro, potrivit Luciei Morariu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.

60.000 de nemţi pe litoral

"O picătură într-un ocean", spune Cornel Găină, care îşi aduce aminte că numai în Germania, România se promova cu 15 milioane de dolari. Rezultatele erau pe măsura cheltuielilor. Numai printr-o singură agenţie nemţească, Nekerman, peste 60.000 de turişţi germani vizitau anual litoralul Mării Negre şi Delta Dunării.

"Astăzi, vorbim doar de 10.000-15.000 de turişti străini", spune Găină.Este adevărat că înainte de 1990, Bulgaria nu prea conta din punct de vedere turistic, Tunisia era la început, iar Croaţia de asemenea. România nu avea o concurenţă puternică din punct de vedere turistic. "Eram una dintre stelele Europei la capitolul turism", consideră Găină.

Ion Stănescu, fostul preşedinte al Consiliului de Securitate al Ţării şi ministru al Turismului în 1986 avea o strategie extrem de riguroasă în ceea ce priveşte promovarea României ca destinaţie turistică. Potrivit unor apropiaţi ai săi, Ceauşescu a acordat fonduri uriaşe pentru promovarea României în perioada 1985-1988.

Dorel Glăvan, şeful biroului de promovare turistică de la Paris atât în anii "80 cât şi în anii "90, susţine acelaşi lucru: "Eu nu am avut niciodată un buget mai mare de 1.500.000 de franci, nici în "81-'82, nici după 1990, însă ştiu că, cu câţiva ani înainte de Revoluţie, au fost fonduri mai mari pentru promovare turistică", spune acesta.

Trei avioane cu francezi pe săptămână

Potrivit lui Glăvan, nu sumele de bani erau importante, ci strategia de promovare. "Toate metrourile şi autobuzele din Paris aveau afişe cu România ca destinaţie turistică. În plus, aveam inserţii consistente în reviste de profil, publicaţii cu tiraje fantastice, ca <> , care se vindeau în toate ţările francofone", a declarat pentru "Adevărul" Glăvan.

Ambii şefi ai biroului de promovare de la Paris de dinainte de 1990, Găină şi Glăvan, îşi amintesc că în România aterizau cel puţin trei avioane pe săptămână de la Paris. "Este vorba despre metodele de lucru, acestea făceau diferenţa", susţine Dorel Glăvan.

"Eu am astăzi o agenţie de turism, în Constanţa, iar cea mai mare problemă cu care mă confrunt este lipsa personalului calificat şi lipsa serviciilor de calitate. Nu este posibil ca de la un capăt la altul al litoralului să găseşti aceeaşi mâncare la toate hotelurile", mai spune acesta.

Surse din fostul aparat de conducere al turismului românesc de dinainte de 1990 susţin că numai în Germania biroul de promovare avea un buget de 15 milioane de dolari. Contactat telefonic, fostul şef al biroului din Germania, Cornel Ciufu, nu a vrut să facă nici un comentariu.

Turismul centralizat, cheia succesului înainte de 1990

Numărul mai mare de turişti străini şi încasări substanţiale din acest sector de dinainte de 1989 se datorează, în mare parte, unei centralizări a tuturor serviciilor. "Tarifele erau importante. Ele erau subvenţionate de stat. Serviciile erau mult mai bune.

Dar pentru că exista un singur responsabil pentru toate acestea, un om putea decide să introducă un charter sau să găsească nişte locuri de cazare pentru un grup de turişti străini care venea în ultimul moment", ne explică Mihai Voicu, fost director ONT Carpaţi în intervalul 1993 - 2003, actualmente directorul agenţiei Transilvania Travel. Acesta povesteşte despre faptul că statul controla şi serviciile la sol şi putea asigura, prin compania naţională Tarom, chartere pentru turiştii străini.

Birourile de turism, buget mai mare

Comparativ cu zilele noastre, când birourile de promovare turistică din străinătate sunt la mâna guvernanţilor, înainte de 1990, o acţiune de amploare, cum ar fi un turneu de muzică şi dansuri româneşti era aprobată printr-un singur telefon.

"Persoanele care conduceau aceste birouri erau obligate să încheie contracte cu firme sau agenţii care să vină în România. Birourile aveau un buget mai mare, beneficiau de băuturi rare pentru organizarea de seri româneşti şi de alte materiale promoţionale, plus de bani pentru inserţii în publicaţiile locale", mai spune Voicu.

Dacă ONT Carpaţi aducea în 1995 circa 65.000 de turişti străini/an, acum o agenţie (de exemplu Transilvania Travel) aduce în jur de 6.000 - 10.000 de turişti străini anual. "Din punctul de vedere al unităţilor hoteliere, nu era mai bine. Dar din punctul de vedere al infrastructurii, era altceva. Şoselele erau mai bune şi preţurile mai accesibile", mai spune fostul director al ONT Carpaţi Bucureşti.

Staţiunile balneare, de viitor

În opinia acestuia, în anii 1990 interesul pentru România era mai mare, dar pentru a atrage din nou turiştii străini este nevoie de o promovare mai agresivă în străinătate, coparticipări cu firme private pentru inserţii în ziarele din străinătate, aducere de ziarişti străini.

"Salvarea cred o să vină din turismul balnear. Pentru litoral, ne trebuie ani întregi ca să avem infrastructura Bulgariei şi a ne compara cu ea", mai spune acesta.

"Agroturismul nu va aduce niciodată bani"

Dorel Glăvan reuşea cu 1.200.000 de franci, echivalentul a 200.000 de euro, să facă o promovare eficentă la Paris prin afişe, articole largi de presă şi spectacole de tradiţie şi cultură românească. "Astăzi se cheltuiesc foarte mulţi bani într-o campanie de imagine a României. Una e să faci imagine şi alta e să aduci turişti în ţară", spune Glăvan.

Acesta crede că, dacă s-ar face un sondaj de opinie, în care cetăţeni europeni ar trebui să bifeze primele 15 ţări din Europa pe care le-ar vizita, România nu s-ar regăsi printre acestea. Glăvan consideră că o strategie de dezvoltare făcută de străini, în condiţiile în care românii ştiu cel mai bine minusurile şi plusurile pe care le au destinaţiile noastre, nu poate face performanţă în turism.

Înainte de 1990, articolele despre România turistică din presa internaţională erau realizate pe categorii: promovarea staţiunilor balneare, a litoralului Mării Negre împreună cu Delta Dunării, a mănăstirilor din Moldova şi Valea Prahovei.

"E bine că se cheltuiesc sume importante pentru promovarea agroturismului, însă acesta este un turism de nişă. Nu este sănătos să promovezi agroturismul sau Delta Dunării, ca destinaţii de sine stătătoare. Acestea trebuie să facă parte dintr-un program mai amplu.

Dacă vrei să aduci bani la bugetul de stat şi să ajungi să ai din turism măcar 30% din PIB, ai nevoie de turism de masă. Or, turismul de masă îl poţi face în România în două mari destinaţii: litoral şi Valea Prahovei", consideră Glăvan.

Cum se face promovarea azi

România beneficiază, în 2008, de un buget de promovare de 5 milioane de euro şi încă 2,5 milioane pentru realizarea brandului de ţară. Banii alocaţi promovării turistice se cheltuiesc pe: diurne, transport, cazare, chirie pentru standuri la târguri interne şi internaţionale, tipărire de pliante şi cataloage, realizare de spoturi publicitare, invitaţii pentru jurnalişti străini.

15 milioane de turişti străini în 2026, conform Master Planului

În cazul în care recomandările referitoare la structură, produse, servicii şi marketing sesizate de experţii OMT în Master Planul pentru Turism sunt implementate, se estimează că sosirile de vizitatori străini vor creşte de două ori şi jumătate până în 2026, până la 15,4 milioane.

Se prevede că nivelul cheltuielilor vizitatorilor străini va creşte de peste opt ori până în 2026, până la aproximativ 7,7 miliarde Euro. Cheltuielile turismului intern se estimează că vor creşte de aproape patru ori şi jumătate, până la 8,3 miliarde euro în aceeaşi perioadă.

Contribuţia totală la PIB-ul României se estimează că va creşte până la 6,9%, până în 2026, de la 3,5%, în 2005. În 2011, PIB-ul din turism va ajunge la 4,3%.

Master Planul, realizat de Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) şi departamentul pentru turism din cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, propune o strategie de dezvoltare a turismului românesc pe o perioadă de 20 ani, în intervalul 2007-2026.