România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale. La cât ar putea ajunge în următorii ani
0România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat, miercuri, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României (BNR).
,,Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ,,Stabilitate financiară. Lucrări selectate” şi ,,Financial stability. Selected works”, publicate în Colecţia ,,Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani”, informează Agerpres.
Reprezentantul BNR a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%.
Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că ,,ne fură banii" sunt ,,încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale.
,,Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu.
Câţi beneficiari de pensii de serviciu are România
Numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în ianuarie 2023, de 9.680 (minus 270 faţă de luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 4.468, fiind foștii magistrati, potrivit datelor CNPP.
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 - foști procurori și judecători - s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 20.207 de lei, din care 18.820 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.079 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 787 persoane. Pensia medie era de 5.767 de lei, din care 2.839 de lei suportaţi de la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 746 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.906 de lei (2.556 de lei de la bugetul de stat).
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a supus la finele anului trecut spre aprobare în Guvern proiectul de Lege privind pensiile de serviciu, acesta urmând să fie supus aprobării în Parlament odată cu începerea dezbaterilor, de la 1 februarie 2023.
Se încarcă comentariile...
