Reforma pensiilor speciale, în coliziune cu deciziile CCR. Veniturile în plată ale „specialilor” nu pot fi micșorate
0Ministerul Muncii a anunțat că vrea recalcularea pensiilor speciale prinse în reforma Guvernului. În schimb, CCR arătă că demersul ar fi neconstituțional, dacă afectează veniturile, prin diminuarea lor.
„Actul normativ adoptat respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR și urmărește ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu, conform angajamentelor asumate. Modificările adoptate stabilesc faptul că pensiile de serviciu vor fi calculate plecând de la vechimea în specialitate și cu reducerea procentului de calcul raportat la venitul obținut, iar stagiul de contributivitate minim va fi similar celui aplicat în sistemul public de pensii”, precizează Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă.
Apoi, instituția a venit cu o măsură care are un potențial de neconstituționalitate mare. „Practic, nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, iar pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina inechitățile între beneficiarii care sunt deja în plată și viitorii pensionari”, mai punctează Ministerul Muncii.
„Pensiile de serviciu ale magistraților, aflate în plată, se vor recalcula potrivit noilor reglementări în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu sunt obligați să depună o cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Dacă beneficiarul nu depune cerere de opțiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate”, e o altă mențiune a ministerului.
Mai multe decizii CCR, în contradicție cu Guvernul
Însă CCR a spus altceva de curând, în motivarea privind declararea drept neconstituțională a obligației de a plăti contribuții de sănătate pentru pensiile de stat mai mari de 4.000 lei. În motivarea deciziei, publicată miercuri pe site, Curtea Constituțională arată că nici o pensie aflată în plată, fie ea specială (de serviciu sau bazată pe contributivitate) nu poate fi micșorată prin aplicarea unor taxe, impozite sau contribuții.
„Raportat la cauza de față, Curtea constată că reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari în privința pensiilor lor este o măsură care conduce în mod implicit la diminuarea pensiilor respective. Or, diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Dacă în jurisprudența Curții s-a statuat deja că suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia”, explică magistrații CCR.
În motivarea deciziei 650/2022, judecătorii Curții își orientează argumentația mai ales pe critica folosirii OUG-ului ca instrument de legiferare, însă sunt amintite și situații din trecut referitoare la neconstituționalitatea diminuării pensiilor speciale.
De asemenea, în urmă cu o săptămână, fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, preciza că nu poate fi dat caracter retroactiv unei legi pe o asemenea problematica. „Îi dau caracter retroactiv legii, ceea ce este interzis prin Constituție, articolul 15 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor. Sigur, este o nuanță aici și o să stea unii să-mi spună că nu am dreptate, dar nu poți să vii să recalculezi, că ei nu spun că se reduce pensia, puteau să spună simplu se reduc pensiile cu atâta, ei spun că se recalculează pensiile în baza acestei legi, în termen de șase luni de zile se vor recalcula pensiile magistraților, pensiile aflate în plată, acest lucru nu este posibil din punct de vedere constituțional. Există practică a CCR, nu o decizie, mai multe, în care se spune că nu poți să faci acest lucru. Au încercat și în alte state să-și bată joc de magistrați, state vecine cu noi și foarte nervoase în lupta asta împotriva nu știu cui”, declara Zegrea pentru RFI
Avertismentele CSM privind recalcularea
Și în avizul CSM, dat pe acest proiect de lege, sunt date unele avertismente. Redăm textual: „Sub un alt aspect, la elaborarea proiectului de lege a fost avută în vedere jurisprudența Curții Constituționale și în ceea ce privește dispozițiile propuse la art III, vizând recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată. În acest sens, Plenul constată că prin Decizia nr. 747/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 21.01.2021, Curtea Constituțională a reținut că „în conceptul de «drepturi câștigate» pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor pretsații deja încasate s-ar fi încălcat dispozițiile art 15 alin. (2) din Constituție””, arată CSM.
De asemenea, CSM invocă Decizia 871/2010. „Conformându-se dispozițiilor art 15. alin (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării salae în vigoare, care constituie facta praeterita”, se arată în decizia CCR din 2010.
Concluzia CSM: „Prin urmare, reglementarea propusă privind recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată este în mod indubitabil conformă exigențelor ce rezultă atât din jurisprudența constantă a instanței de contencios constituțional, cât și din practica Curții Europene a Drepturilor Omului”.
Se încarcă comentariile...
