România ar putea pierde fondurile UE pentru infrastructura feroviară, dacă nu atinge țintele asumate
0Accesarea fondurilor europene trebuie să reprezinte un obiectiv prioritar pentru a asigura resursele necesare modernizării infrastructurii feroviare, în vederea creșterii siguranței și a calității serviciilor de transport de călători și marfă pe calea ferată.
Un studiu realizat de Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF) din cadrul Consiliului Concurenței, arată că infrastructura feroviară din România este subfinanțată, ceea ce împiedică întreținerea, repararea și reînnoirea liniilor de cale ferată și duce la creșterea restricțiilor de viteză și la degradarea rețelei feroviare. Aceste probleme au un impact direct asupra siguranței și a timpului de transport pe calea ferată.
În acest context, este importantă recuperarea întârzierilor privind lucrările de întreținere, reparare și reînnoire și este vitală alocarea de fonduri UE necesare pentru a se respecta graficele de realizare a acestor lucrări, prevăzute în documentele[1] destinate dezvoltării sectorului feroviar.
În plus, România ar putea pierde fondurile UE alocate pentru sectorul transporturilor, în condițiile în care nu va atinge țintele stabilite prin Pactul verde european și Strategia UE pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă.
Astfel, CNSDF recomandă alocarea unui buget corespunzător pentru finanțarea lucrărilor de întreținere și reparații, pentru a încetini procesul de degradare a infrastructurii feroviare și a materialului rulant. Rezultatele s-ar traduce prin creșterea calității serviciilor, a siguranței circulației pe calea ferată și a competitivității transportului feroviar, în raport cu alte moduri de transport, se arată în raportul remis presei de Consiliul Concurenței.
Ca urmare, CNSDF recomandă prioritizarea finanțării europene, pentru modernizarea rețelei feroviare din România.
Punctualitatea trenurilor de marfă s-ar putea îmbunătăți prin realizarea de Centre de Management ale Traficului (CMT) zonale pe liniile cu trafic semnificativ, cum sunt coridoarele feroviare europene care străbat România. Mai mult, implementarea CMT zonale va stimula traficul multimodal de marfă din țară, printr-o bună coordonare între administratorul infrastructurii feroviare și operatorii terminalelor de marfă situate pe cele două coridoare europene, Rin – Dunăre și Orient / Est – Mediteranean.
De asemenea, realizarea și implementarea „Sistemului de telegestiune a energiei electrice” este importantă pentru dezvoltarea sectorului feroviar, întrucât va oferi posibilitatea operatorilor de transport feroviar de a selecta furnizorul de energie electrică pe baze concurențiale. Astfel, necesarul de energie electrică de tracțiune va fi corect estimat, ceea ce va determina o reducere a costurilor de transport pe calea ferată.
În ceea ce privește infrastructura feroviară din Portul Constanța, finalizarea lucrărilor de reparație și deblocarea celor 47 de linii închise din cadrul portului vor fluidiza traficul și vor reduce timpul de așteptare al operatorilor de transport feroviar.
De asemenea, CNSDF recomandă stabilirea de reguli și responsabilități clare în sarcina gestionarilor de infrastructură prin includerea indicatorilor de performanță în contractele încheiate de CFR SA cu gestionarii de infrastructură, verificarea îndeplinirii acestora și a modului în care au fost cheltuite sumele încasate de către gestionari din tariful de utilizare a infrastructurii feroviare. În completare, se recomandă publicarea de către CFR SA, în raportul anual de activitate, a modului de îndeplinire a indicatorilor de performanță.
Studiul privind „Evoluția transportului feroviar în concordanță cu aplicarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și a Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare şi transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători şi marfă” este disponibil pentru consultare publică pe site-ul autorității de concurență.
Se încarcă comentariile...
