România, absentă de la dezbaterile de la Bruxelles privind încălzirea cu combustibili solizi

Săptămâna trecută, la Bruxelles, s-a discutat despre revizuirea regulamentelor de proiectare ecologică pentru cazanele și încălzitoarele locale cu combustibil solid, o schimbare care ar fi putut lăsa 7,5 milioane de români fără o soluție viabilă de încălzire.

România, absentă de la discuțiile privind încălzirea cu combustibili solizi FOTO Arhivă

România, deși este țara europeană cu cei mai mulți consumatori care se încălzesc cu lemn, nu a avut nicio poziție oficială în cadrul dezbaterilor de la Bruxelles privind modificarea normelor EcoDesign pentru echipamentele de încălzire cu combustibil solid. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chișăliță, critică autoritățile pentru lipsa de implicare, avertizând că noile reguli pot avea un impact financiar semnificativ asupra consumatorilor.

„România este țara din UE care are cei mai mulți consumatori care se încălzesc cu combustibil solid (lemn în principal), aspect care ar fi determinat în mod normal ca România să fie principala voce din UE (...), dar România nu a avut nici o poziție la această normă.”, afirmă președintele AEI.  

Dumitru Chișăliță susține că normele europene privind proiectarea ecologică pentru cazanele și încălzitoarele locale pe combustibil solid ar fi fost deja aprobate dacă nu ar fi existat opoziția Cehiei și Germaniei. „Cu siguranță nu UE ar fi fost de vină pentru că viitoarea normă ar fi ieșit potrivnică pentru români, așa cum cu siguranță ar fi acuzat unii „români", ci exclusiv autoritățile române”, declară Dumitru Chisăliță

Potrivit noilor reguli, cazanele pe combustibil solid trebuie să aibă o eficiență de minimum 82%, iar sobele de 60%, față de pragurile actuale de 77% și, respectiv, 50%. Această schimbare obligă producătorii să investească în tehnologii avansate, ceea ce va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori. „Românii ar putea fi forțați să folosească în continuare sisteme poluante, deoarece nu și-ar permite unele mai moderne”, avertizează Chișăliță.

Noile cerințe impun, de asemenea, reducerea emisiilor poluante. Particulele fine nu vor putea depăși 3 mg/metru cub, iar oxizii de azot vor avea un plafon de 200 mg/metru cub. Implementarea acestor restricții presupune instalarea unor filtre costisitoare, ceea ce va „crește atât costurile inițiale, cât și cheltuielile de întreținere ale echipamentelor care folosesc lemne sau cărbune pentru încălzire”, a adăugat Dumitru Chisăliță.

Un alt aspect criticat este riscul crescut de deteriorare a coșurilor de fum, din cauza temperaturilor mai scăzute ale gazelor de ardere. „Dacă se introduc sisteme de condensare pentru prevenirea acestui risc, prețul unui cazan s-ar putea dubla”, explică Chisăliță. Totodată, sistemele automate de control al arderii, impuse prin noile norme, necesară instalarea unor senzori și sisteme electronice complexe, ceea ce va adăuga costuri suplimentare pentru utilizatori.

Conform Strategiei Energetice a României, în prezent în România există un total de circa 8,5 mil locuințe, din care aproximativ 7,5 milioane sunt locuite. Majoritatea locuințelor locuite din România (47%) sunt încălzite cu lemne (marea majoritate în mediul rural). Noile reguli ar putea duce la penalizări financiare pentru cei care nu-și permit sisteme moderne.