România a încasat peste 301 milioane de euro din PNRR. Nazare: Urmează evaluarea investițiilor și a reformelor

România a încasat peste 301 milioane de euro, reprezentând fonduri aferente Cererii de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care fuseseră suspendate de Comisia Europeană. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat vineri că suma va contribui la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Oficialul atrage însă atenția că, în perioada următoare, prioritatea trebuie să fie evaluarea rezultatelor obținute prin investițiile și reformele finanțate din fonduri europene.

România a încasat 301 milioane de euro din PNRR Foto: ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO

Potrivit lui Alexandru Nazare, din suma încasată de România, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro sunt împrumuturi. Fondurile au fost recuperate în urma demersurilor instituționale și a dialogului cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de țara noastră.

„România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană”, a transmis ministrul interimar al Finanțelor într-o postare pe Facebook.

Acesta a subliniat că banii au o importanță directă pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru gestionarea lichidităților Trezoreriei Statului. În special, componenta nerambursabilă contribuie la reducerea presiunii asupra finanțării bugetului și permite o utilizare mai eficientă a resurselor publice.

În urma acestei plăți, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR.

Nazare: Nu mai este suficient să vorbim despre banii atrași

Ministrul avertizează că, pe măsură ce programul se apropie de etapa de închidere, evaluarea rezultatelor devine la fel de importantă precum atragerea fondurilor.

În opinia sa, autoritățile trebuie să stabilească ce investiții au fost finalizate, ce efecte au produs acestea în economie, ce proiecte mai pot fi duse la bun sfârșit și ce obligații financiare au rămas de achitat.

Nazare a evidențiat și contribuția instituțiilor publice, a autorităților locale și a beneficiarilor care au reușit să finalizeze investiții și să implementeze reformele asumate. Rezultatele trebuie evaluate nu doar prin prisma îndeplinirii obiectivelor administrative, ci și în funcție de beneficiile economice și sociale generate.

Ministrul consideră necesară o analiză detaliată, pentru fiecare investiție în parte, care să clarifice stadiul proiectelor, impactul acestora și sursele din care vor fi acoperite costurile rămase.

Reformele trebuie să producă schimbări reale

Evaluarea nu trebuie să se limiteze la investiții, ci trebuie să vizeze și reformele asumate prin PNRR. Alexandru Nazare susține că îndeplinirea formală a unei obligații nu este suficientă dacă măsurile adoptate nu produc efectele pentru care au fost concepute.

„Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR. Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate, dacă produc schimbările pentru care au fost asumate și ce impact au asupra eficienței administrației, productivității economiei și sustenabilității finanțelor publice”, a transmis ministrul.

O atenție deosebită trebuie acordată reformelor care influențează cheltuielile permanente ale statului, funcționarea administrației publice și competitivitatea economiei.

În viziunea sa, reformele trebuie să reprezinte schimbări sustenabile, cu efecte concrete asupra funcționării instituțiilor și a economiei, nu doar obligații bifate în relația cu Comisia Europeană.

Situația financiară a PNRR, esențială pentru bugetul din 2027

Alexandru Nazare a subliniat că evaluarea investițiilor și a reformelor este esențială pentru pregătirea bugetului pentru anul 2027.

Bugetul din acest an a fost construit pornind de la ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru 2026, în corelație cu cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme. Pe măsură ce procesul de evaluare și închidere a programului avansează, această estimare trebuie actualizată.

Autoritățile trebuie să clarifice ce sume vor fi efectiv încasate, ce cheltuieli au fost deja realizate, ce obligații mai trebuie achitate și ce investiții necesită finanțare în continuare. Totodată, trebuie identificate implicațiile bugetare ale reformelor asumate.

În acest scop, ministrul a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze și să consolideze datele referitoare la situația financiară a PNRR.

Informațiile vor sta la baza discuțiilor privind rectificarea bugetară din acest an și a fundamentării bugetului pentru 2027, inclusiv în ceea ce privește necesarul de finanțare, prioritizarea investițiilor și obligațiile care vor trebui acoperite din bugetul național.

Nazare consideră că situația trebuie prezentată public, cu toate implicațiile financiare, astfel încât deciziile bugetare să se bazeze pe o imagine completă și realistă.

Consolidarea fiscală și continuarea investițiilor, priorități pentru România

Ministrul interimar al Finanțelor susține că România trebuie să continue consolidarea fiscală, fără să își reducă excesiv capacitatea de a finanța investițiile care susțin dezvoltarea economică.

Acest obiectiv presupune prioritizarea proiectelor, evaluarea rezultatelor și implementarea unor reforme care să contribuie la reducerea presiunilor structurale asupra bugetului.

În perspectiva viitorului cadru financiar european, Nazare consideră că România trebuie să treacă de la o abordare axată în principal pe absorbția fondurilor la una orientată spre rezultate, impact economic și beneficii concrete pentru cetățeni.

Investițiile trebuie să crească productivitatea și competitivitatea economiei, în timp ce reformele ar trebui să modernizeze instituțiile, să îmbunătățească serviciile publice și să eficientizeze administrația.

„Succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încasate, ci în reforme structurale care produc schimbări reale în viața oamenilor și în investiții care cresc potențialul economic al României”, a mai transmis Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului, bugetul pentru 2027 trebuie să reflecte atât rezultatele deja obținute, cât și investițiile care mai pot fi finalizate și obligațiile financiare pe care România și le poate asuma în mod responsabil.