Prețurile gazelor explodează în Europa înainte de iarnă. Rezervele sunt la un nivel îngrijorător de scăzut

Gazele naturale s-au scumpit puternic în Europa, prețul depășind 65 de euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea de 130% înregistrată în 2026 vine într-un moment în care depozitele europene sunt mai puțin pline decât în anii anteriori.

Contractele futures pe gaz la hub-ul olandez TTF, principalul reper al pieței europene, au urcat joi, 20 august, la peste 65 de euro pe megawatt-oră. Creșterea prelungește raliul de pe piața gazelor, prețurile fiind acum cu mai mult de 130% peste nivelul de la începutul anului, potrivit Euronews.

Scumpirea vine în timpul unui nou val de căldură care afectează Europa și care contribuie, indirect, la presiunile de pe piața gazelor.

Temperaturile ridicate determină creșterea consumului de electricitate, în timp ce seceta și canicula reduc producția hidroenergetică și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite pentru a acoperi o parte din necesarul de energie.

Situația este cu atât mai complicată cu cât lunile de vară sunt perioada în care Europa ar trebui să își refacă rezervele de gaze înaintea sezonului rece.

De ce se scumpesc din nou gazele

Europa se confruntă în această perioadă cu mai multe probleme pe partea de aprovizionare. Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit opririle unor zăcăminte de gaze, iar seceta afectează producția de energie hidro și nucleară.

În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice crește din cauza temperaturilor extreme. Astfel, aceeași resursă trebuie să acopere atât consumul actual, cât și necesarul de refacere a stocurilor pentru iarnă.

„Mai multe riscuri nefavorabile pe partea ofertei s-au materializat, iar nivelurile stocurilor de gaze sunt istorice de scăzute înaintea sezonului de încălzire”, a declarat Daniel Kral, economist la Oxford Economics.

Potrivit sursei citate, compania estimează că își va majora în septembrie prognoza privind prețul gazelor în Europa. În scenariul actual, prețul mediu ar putea ajunge la aproape 60 de euro/MWh în ultimul trimestru din 2026 și în primul trimestru din 2027.

Europa are rezerve mai mici pentru iarnă

Deși Europa și-a redus semnificativ consumul de gaze față de perioada de dinaintea crizei energetice, dependența de această resursă nu a dispărut.

Consumul european de gaze este cu aproximativ 15%-20% mai mic decât în 2021. Industria și-a redus consumul, sursele regenerabile s-au extins, iar pompele de căldură au înlocuit o parte dintre sistemele de încălzire pe gaze.

Europa beneficiază și de o ofertă globală mai mare de gaze naturale lichefiate (LNG), precum și de mai multe terminale de import. Acest lucru face ca o penurie fizică de gaze să fie mai puțin probabilă decât în timpul crizei energetice din 2021-2022.

Totuși, o iarnă neobișnuit de rece ar putea schimba rapid situația. Potrivit Oxford Economics, relația dintre temperatură și cererea de gaze rămâne foarte puternică. Iarna trecută, când temperaturile au coborât temporar sub media pe termen lung, economiile de gaze ale Europei față de nivelurile de dinainte de 2021 s-au redus la doar 5%-10%.

Cu alte cuvinte, Europa consumă mai puțin gaz în condiții normale, dar dependența de această resursă crește atunci când temperaturile scad puternic.

Depozitele de gaze, la doar 57% la începutul lui august

Una dintre principalele probleme este nivelul rezervelor. Depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57% la începutul lunii august. Datele Gas Infrastructure Europe indicau un nivel de 57,1% la 1 august, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din seria istorică.

Uniunea Europeană are în continuare o țintă de umplere a depozitelor de 90%, însă statele beneficiază de mai multă flexibilitate în privința momentului în care trebuie atins acest nivel.

Ținta poate fi îndeplinită între 1 octombrie și 1 decembrie, iar condițiile dificile de pe piață permit o flexibilitate suplimentară.

Bruxelles a încurajat, de asemenea, statele să ia în calcul reducerea țintei la 80% atunci când condițiile de piață fac dificilă refacerea rezervelor.

Problema este că stocurile reprezintă principala plasă de siguranță a Europei în timpul iernii. Cu cât rezervele sunt mai mici, cu atât piața devine mai vulnerabilă la perioadele reci sau la eventuale probleme de aprovizionare.

Scumpirea gazelor poate alimenta inflația

Creșterea prețurilor nu afectează doar piața energiei. Ea poate avea consecințe asupra inflației și asupra politicii monetare a Băncii Centrale Europene.

Prețurile angro ale gazelor nu se regăsesc imediat în facturile populației, deoarece furnizorii folosesc contracte încheiate cu luni înainte pentru a-și proteja achizițiile.

Oxford Economics estimează că transmiterea prețurilor angro către consumatori atinge nivelul maxim la aproximativ șase luni după creșterea inițială.

Dacă prețurile rămân însă ridicate, protecția oferită de contractele existente se reduce. Pe măsură ce acestea expiră și sunt reînnoite, facturile consumatorilor tind să reflecte tot mai mult prețurile de pe piața angro.

Potrivit publicației citate, Germania și Austria au, în general, contracte cu prețuri fixe pe perioade mai lungi, ceea ce încetinește transmiterea scumpirilor. Franța, Italia și Spania reacționează mai rapid, în timp ce în Țările de Jos transferul către consumatori este aproape imediat.

Italia este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene mari, deoarece combină o dependență ridicată de gaze cu o transmitere rapidă a prețurilor către consumatori.

Oxford Economics estimează că inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro ale gazelor se mențin la nivelurile actuale.