Plata eșalonată pe 10 ani a pensiilor private – avantaje și dezavantaje. Ce spun experții

Proiectul de lege privind plata eșalonată pe 10 ani a pensiilor private a stârnit ample controverse, economiștii și avocații consultați de „Adevărul” prezentând principalele avantaje și dezavantaje ale actului normativ.

De altfel, Guvernul a amânat adoptarea proiectului de lege privind plata banilor din pensiile private, care prevedea că beneficiarii nu mai pot retrage integral suma acumulată la pensionare, ci doar posibilitatea retragerii unei sume maximă de 25%, iar restul eșalonat, motivul fiind solicitarea premierului Ilie Bolojan de a se face consultări extinse.

În forma sa inițială, proiectul de lege prevedea două tipuri de fonduri prin care se poate încasa pensia: retragere programată și pensia viageră. În cazul retragerii programate, participantul primește, timp de 10 ani, o pensie lunară fixă, egală cu indemnizația socială pentru pensionari, actualizată anual. Această pensie este plătită până când se consumă toți banii din contul personal, iar dacă beneficiarul moare înainte de epuizarea banilor, moștenitorii vor primi ce a rămas în cont. Este permisă și o retragere inițială unică, de maximum 25% din suma totală.

A doua opțiune este pensia viageră, care presupune plăți lunare pe toată durata vieții, indiferent cât trăiește și chiar dacă banii pe care acumulați inițial în cont s-au terminat.

În ce privește perioada de plată, de maximum 10 ani, președintele ASF, Alexandru Petrescu, a explicat că era necesară pentru că „ne îndreptăm la un vârf de sarcină în 2030”. „Vârful de sarcină” la care face referire șeful ASF este cel în care sute de mii de români născuți în anii 1967 - 1969 (așa-numiții Decreței) vor putea ieși la pensie.

Pe de altă parte, Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) afirmă că proiectul de lege pentru plata pensiilor private nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei, iar mulți dintre contribuabili nu vor apuca să se bucure de banii acumulați.

Afirmația AURSF a venit în condițiile în care, în expunerea de motive a proiectului de lege este menționat că speranța de viață a femeilor este în prezent de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani.

Asta înseamnă că un bărbat care iese la pensie la 65 de ani nu apucă să-și ia toată pensia privată, decât dacă trăiește mai mult decât speranța de viață de 71,3 ani.

Codîrlașu: Plata eșalonată a pensiilor private trebuie protejată de inflație

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România a explicat pentru „Adevărul” care sunt plusurile și minusurile proiectului de lege privind plata pensiilor private în cele două modalități, respectiv retragerea programată a fondurilor pe o perioadă de maximum 10 ani sau pensia pe viață plătită prin pensia viageră.

„Indemnizația socială de 1.281 lei la care se face referire în proiectul de lege este suma minimă care poate fi plătită lunar, timp de 10 ani. Dacă participantul a strâns în fondurile de pensii private o sumă mai mare, atunci i se poate vira lunar chiar și 3.000 de lei.

Durata de 10 ani nu este obligatorie, banii pot fi virați lunar și în mai puțin timp, dacă fondurile sunt mai mici”, a declarat penru „Adevărul” Adrian Codîrlașu.

Acesta a explicat, de asemenea, că banilor strânși în fondurile de pensii private li se adaugă o dobândă, care ar trebui să fie mai mare decât inflația.

„Vă dau en exemplu: când din suma totală de plată, adică banii strânși în fondurile de pensii private, administratorul virează o rată, a doua a treia și așa mai departe, în sold rămân niște bani, care vor fi epuizați în niște ani. La acest sold administratorul va plăti dobândă de piață monetară sau ca la titlurile de stat.

Problema este că aceste dobânzi ar trebui să fie mai mari decât inflația, iar acest lucru nu este reglementat. Pe termen scurt nu este o problemă, dar pe termen lung, banii participanților la fondurile de pensii private trebuie protejați de inflație”, a declarat președintele CFA.

Glăvan: Este un lucru firesc. Pensiile private sunt în completarea celor de stat

La rândul său, profesorul de economie Bogdan Glăvan, a explicat că plata eșalonată a pensiilor private este un lucru firesc, pentru că pensiile private au fost gândite ca o completare a pensiilor de stat.

„Nu consider că se încalcă vreun drept. Care e natura Pilonului 2? Să acționeze complementar cu Pilonul 1, adică să completeze pensia de stat, diferența fiind aceea că pensia din P2 se obține pe principiul investirii/acumulării, nu al redistribuției între generații ca la P1. Să nu uităm: contribuția la P2 este obligatorie, este o parte din CAS. Pilonul 2 nu e Pilonul 3. Într-un sistem cu adevărat liber, firesc este ca detaliile contractului să fie agreate între părți și, dacă oamenii vor să scoată toți banii la o anumită dată, atunci să poată face asta fără ca legiuitorul să-i împiedice. Însă P2 este obligatoriu, scopul lui este tocmai acela de a asigura o pensie suplimentară, de a ne proteja pe durata vieții când nu vom putea munci. Ca atare, e absolut normal ca fondurile din pensiile private să se elibereze în tranșe, precum Pilonul”, a declarat profesorul de economie Bogdan Glăvan pentru „Adevărul”.

Marius Stanciu: Se restrânge libertatea de a dispune pe loc de bani

Din perspectivă juridică, dreptul de proprietate nu este anulat, deoarece fondurile rămân în patrimoniul participantului sau al moștenitorilor, a precizat pentru „Adevărul” avocatul Marius Stanciu, , partener fondator al societății Buju Stanciu & Asociații.

„Ceea ce se restrânge este libertatea imediată de dispoziție, justificată de stat prin interesul general de a asigura un venit constant pe termen lung. Modelul nu este izolat, ci se regăsește și în alte state europene, unde retragerea integrală nu este permisă.

Criticabil rămâne însă caracterul brusc al schimbării, care modifică „din mers” regulile pentru cei ce au contribuit zeci de ani sub alte premise. Deși aplicarea va fi doar pentru viitor, mulți se apropie de pensionare cu planuri financiare bazate pe posibilitatea retragerii integrale sau pe perioade mai scurte de plată. Această ajustare poate fi percepută ca o limitare a așteptărilor legitime și poate genera discuții privind echitatea și predictibilitatea cadrului legislativ. Probabil vom asista la o analiză a proiectului de lege la Curtea Constituțională, care va analiza dacă s-a încălcat principiul predictibilității și securității juridice”, a precizat avocatul Marius Stanciu.

Oana Dinu, avocat: Trebuie aplicat principiul neretroactivității

Modificările propuse privind plata pensiilor private – fie printr-o plată programată pe 10 ani, fie prin varianta pensiei viagere – trebuie analizate inclusiv din perspectiva principiilor de drept constituțional și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, a explicat la rândul său Oana Dinu, avocat partener al Casei de avocatură Demsorean Popescu Dinu și Asociații

„Discuția nu vizează oportunitatea politică a acestor măsuri, ci compatibilitatea lor cu drepturile individuale consacrate de Constituție și de Convenția Europeană.

Un prim reper juridic este principiul neretroactivității legii civile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție. Orice modificare care afectează situațiile juridice deja formate – cum sunt contribuțiile efectuate într-un sistem de pensii private în baza unui cadru legal anterior – trebuie analizată atent, întrucât poate afecta drepturi câștigate.

De asemenea, este relevant conceptul de „așteptare legitimă”, prevăzut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană. Participanții care au contribuit în baza unor norme clare pot avea o așteptare legitimă că vor beneficia de sumele acumulate în condițiile cunoscute”, a declarat avocatul Oana Dinu pentru „Adevărul”.

Pe de alta parte, a adăugat aceasta, trebuie avut în vedere că, în domeniul politicilor fiscale și sociale, statele dispun de o marjă largă de apreciere, recunoscută inclusiv de Curtea de la Strasbourg.

„În acest context, statul are atât rolul de reglementator, cât și responsabilitatea de a se asigura că participanții ajung efectiv să beneficieze de pensia privată pe durata vieții.

Politicile publice, oricât de necesare, trebuie să fie compatibile cu angajamentele constituționale și internaționale, pentru a asigura echilibrul între interesul general și protejarea drepturilor individuale”, a încheiat avocatul.

APAPR: plata în 120 de rate permite reinvestirea sumelor din sold

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a făcut vineri o serie de precizări legate de proiectul de lege privind plata eșalonată a pensiilor private, subliniind doar avantajele acestui sistem.

„Proiectul de lege aflat acum în dezbatere publică este inspirat de cele mai bune practici în domeniu ale statelor dezvoltate din Uniunea Europeana și OECD, cu principii clare și rezonabile de organizare a sistemului de plată a pensiilor private. Obiectivul principal al noii legi este asigurarea unui venit suplimentar pe o perioada cât mai îndelungată pentru cei circa 9 milioane de români care contribuie azi la Pilonul 2 de pensii private obligatorii și Pilonul 3 de pensii private facultative, în completarea pensiei publice (Pilonul 1)”, arată asociația administratorilor de fonduri de pensii private, precizând că n.oua lege de plată aduce o serie de avantaje pentru români, față de situația de provizorat din prezent:

1) Sumele acumulate vor continua să fie investite și să producă randamente investitionale, atât în cazul fondurilor de retrageri programate, cât și în cazul celor de anuități viagere. În prezent, retragerea programată pe maximum 5 ani, prevăzută de normele ASF, nu permite continuarea investirii sumelor după deschiderea plăților eșalonate;

2) Reducerea riscurilor investitionale și a volatilității, întrucât fondurile de retrageri programate vor putea investi doar în instrumente cu venit fix și risc scăzut;

3) Obținerea unui venit suplimentar pe o perioada îndelungată, corespunzătoare rolului inerent al unui sistem de pensii, cu menținerea unei flexibilități în linie cu practica altor state cu sisteme similare: atât retragerea la început a 25% din suma totală acumulată, cât și posibilitatea suplimentării pensiei private cu sume din alte surse de economisire (ex: folosirea unor conturi de economii sau depozite bancare);

4) Un tratament fiscal mai avantajos decât retragerea integrală a sumei sau retragerile pe perioade de până la 5 ani, întrucât suma implicită pentru fondurile de retragere programată este previzionată la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, sub pragul de 3.000 de lei de la care se aplica impozitul pe venit și CASS.

5) Echilibru între rolul social – asigurarea unui venit minim egal cu indemnizația socială pentru pensionari – și flexibilitatea oferită participanților cu acumulări mai mari, care pot beneficia de pensii mai mari, cu acoperirea unei perioade minime de plată de 10 ani.

„Nu în ultimul rând, trebuie precizat că banii acumulați în Pilonul 2 și 3 rămân ai participanților și beneficiarilor, dreptul acestora de proprietate nefiind afectat de proiectul de lege în dezbatere”, a informat asociația.

APAPR a informat că în luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

- cca. 4.2 mld. RON plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;

- cca. 890 mil. RON plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.