ASF: Eșalonarea plății pensiilor private pe 10 ani, necesară pentru că vine vârful din 2030, când se pensionează decrețeii

Alexandru Petrescu, președintele ASF, a declarat după ședința de Guvern, că limitarea la 25% a banilor care pot fi retrași deodată din Pilonul II de pensii și extinderea eșalonării restului de bani de la 5 la 10 ani sunt propuse pentru că „ne îndreptăm la un vârf de sarcină în 2030”.

ASF spune că plata eșalonată a pensiilor private e necesară în contextul pensionării decrețeilor

„Ne îndreptăm cu un vârf de sarcină în 2030, când sute de mii de oameni vor îndeplini condițiile să iasă la pensie.”, a declarat șeful ASF.

„Vârful de sarcină” la care face referire șeful ASF este cel în care sute de mii de români născuți în anii 1967 - 1969 (așa-numiții Decreței) vor putea ieși la pensie.

„Aş mai adăuga că, la momentul înfiinţării fondurilor de pensii administrate privat, şi mă întorc la anul 2008, a existat angajamentul ca în trei ani de zile de la acel moment să existe şi o legislaţie prin care se prevede modul de plată al acumulărilor în fondurile administrate privat. Din păcate, această legislaţie nu a fost promovată. Au fost câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016 a fost o încercare de a promova un act normativ, cred că a trecut şi de CES şi de Consiliul legislativ la momentul acela, dar nu s-a materializat. Aşa că am ajuns la acest moment când, după 17 ani de la înfiinţarea fondurilor de pensii administrate private, luăm în considerare o arhitectură pe care o propunem decidenţilor de la nivelul Comisiei de piaţă de capital OCDE, o propunem Parlamentului, prin promovarea acestui act normativ la un moment dat prin şedinţa de Guvern. Reiterez, astăzi a fost doar în prima lectură documentul", a precizat Petrescu.

Acesta a menţionat că va avea loc o consultare extinsă începând cu săptămâna viitoare, iar proiectul se află în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Muncii. Au avut loc deja o serie de sesiuni de discuţii, pe de o parte cu grupul interinstituţional care a stat la baza elaborării acestui document. Pentru acest document au contribuit Banca Naţională a României, Ministerul de Finanţe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii şi toate asociaţiile relevante, precum Asociaţia administratorilor de fonduri de pensii private, dar au participat şi patronate şi sindicate, inclusiv persoane fizice.

„Având în vedere numărul mare de participanţi, vorbim de 9,3 milioane - 9,4 milioane pe cele două fonduri, Pilon II şi Pilon III, am resimţit, alături de Guvernul României, nevoia de a extinde consultarea publică şi voi propune, având în vedere şi feedback-ul pe care l-am sesizat, şi Guvernul, dar şi noi la nivelul grupului interinstituţional, voi propune să avem o continuare a discuţiilor atât la sediul Ministerului Muncii, acolo unde au avut de la început loc consultările, dar am în vedere, văzând şi poziţii din spectrul parlamentar, să avem şi o masă rotundă (...) şi sper să fim găzduiţi de Parlament, alături de parlamentari care sunt interesaţi şi doresc să vină cu contribuţii şi noi, poate, să venim să preluăm sau să venim cu argumente într-o direcţie sau alta", a punctat preşedintele ASF. 

Guvernul a amânat adoptarea proiectului de lege privind plata banilor din pensiile private, care prevedea că beneficiarii nu mai pot retrage integral suma acumulată la pensionare, ci doar o sumă maximă de 25%, iar restul eșalonat.

Motivul amânării adoptării actului normativ a fost solicitarea premierului Ilie Bolojan de a se face consultări extinse.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a declarat, cu privire la proiectul legilor de plată a pensiilor private, la finalul ședinței de Guvern, că “este necesară adoptarea cadrului legal pentru plata pensiilor pentru a oferi predictibilitate și garanția că veniturile românilor vor fi sigure și pe termen lung”.

Proiectul a apărut în contextul în care OCDE a semnalat necesitatea unui cadrul legislativ primar, privind plata pensiilor private. Prevede că beneficiarii nu mai pot retrage integral sumele acumulate în momentul pensionării și propune două modalități: plata pe o perioadă determinată cu garanția rambursării integrale a activului acumulat; plată pe toată durata vieții participantului, potrivit Biziday

„Astăzi a fost doar în primă lectură documentul. Vom avea o consultare extinsă începând cu săptămâna viitoare, dar e important de menționat că textul există pe site-ul Ministerului Muncii, publicat în transparență de pe 10 iunie”, a mai precizat Alexandru Petrescu.

AURSF: Mulți nu vor apuca să se bucure de banii acumulați

Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) afirmă că proiectul de lege pentru plata pensiilor private nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei, iar mulți dintre contribuabili nu vor apuca să se bucure de banii acumulați.

„În expunerea de motive, se menționează că ”grupul de lucru a identificat nevoile participanților, elemente și date statistice relevante, astfel încât participanții și beneficiarii să obțină cel mai bun rezultat la pensionare””. Însă AURSF susține că nu a făcut parte din grupul de lucru, și nicio altă structură care să reprezinte interesele participanților și ale beneficiarilor de pensii private.

Din punctul nostru de vedere, proiectul lasă foarte mult de dorit și nu ține cont de interesele participanților, ci de cele ale industriei. Se propune ca banii acumulați în conturile de pensie privată să nu mai poată fi retrași la pensionare, ci maxim 25% din această sumă. În plus, perioada pentru plățile eșalonate se dublează, de la 5 la 10 ani, ceea ce, în contextul uneia dintre cele mai scăzute speranțe de viață din UE, va face ca mulți să nu mai apuce să se bucure de banii acumulați”, reclamă Asociația care reprezintă consumatori.

Ce propune legea

Legea privind plata pensiilor private către beneficiari indică două tipuri de fonduri prin care se poate încasa pensia: retragere programată și pensia viageră. În cazul retragerii programate, participantul primește, timp de 10 ani, o pensie lunară fixă, egală cu indemnizația socială pentru pensionari, actualizată anual. Această pensie este plătită până când se consumă toți banii din contul personal, iar dacă beneficiarul moare înainte de epuizarea banilor, moștenitorii vor primi ce a rămas în cont. Este permisă și o retragere inițială unică, de maximum 25% din suma totală.

A doua opțiune este pensia viageră, care presupune plăți lunare pe toată durata vieții, indiferent cât trăiește și chiar dacă banii pe care acumulați inițial în cont s-au terminat. 

Ce pensie privată primesc românii, lunar, când ies la pensie

În prezent, indemnizația socială pentru pensionari este, conform Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) în valoare de 1.281 de lei, sumă care se actualizează periodic.

Legea privind plata pensiilor private prevede că pensia privată care va fi plătită lunar beneficiarului va fi egală cu indemnizația socială, urmând ca ultima lună să fie mai mare în cazul în care fondurile strânse de beneficiar sunt mai mari.

Ipotetic vorbind, la valoarea actuală a indemnizației sociale de 1.281 lei x 120 de luni, ar rezulta suma de 153.270 de lei. În cazul în care un participant la fondurile de pensii private a strâns 170.000 de lei, acesta va primi 119 pensii de câte 1.281 lei, cea de-a 120-a fiind de 18.011 lei.

Bărbații au mai puține șanse să încaseze toată pensia privată

În sprijinul adoptării acestei legi de plată eșalonată pe 10 ani a pensiilor private, Guvernul a invocat speranța de viață a românilor, făcând media între speranța de viață a femeilor cu cea a bărbaților, pentru că altfel nu ar fi putut justifica o dublare a perioadei de plată eșalonată de la 5 ani în prezent, la 10 ani, dat fiind că bărbații se pensionează la 65 de ani, iar speranța de viață este de 71,3 ani.

„Stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranța medie de viață la naștere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație.

În cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica)”, se arată în expunerea de motive. 

• Legea ar urma să intre în vigoare la 1 an de la publicarea sa în Monitorul Oficial.