18 decembrie: Ultima vizită a lui Nicolae Ceaușescu în străinătate, în timpul revoltei de la Timişoara. Operaţiunea „Orient-89” şi scopul acesteia
0Ziua de 18 decembrie marchează evenimente istorice semnificative, de la bătălii și nașteri ale unor personalități, până la momente decisive ale secolului XX, inclusiv ultima vizită a lui Nicolae Ceaușescu în străinătate, în timp ce la Timișoara românii care se ridicaseră împotriva lui erau împuşcaţi pe străzi.
218 î.Hr.: Hannibal a spulberat armata Republicii Romane, în bătălia de la Trebia
Născut în nordul Africii în secolul al III-lea î.Hr., Hannibal Barca a fost unul dintre cei mai străluciți comandanți militari din istorie și un adversar de temut al Romei. În timpul celui de-al Doilea Război Punic, generalul cartaginez a condus o armată de aproximativ 100.000 de oameni, inclusiv elefanți de război, din Iberia până în Italia, traversând Alpii într-un marș ce a devenit legendar.
Traversarea Alpilor a fost extrem de dificilă: armata s-a confruntat cu ninsori, furtuni și atacuri ale triburilor locale, care rostogoleau stânci pe drum. După mai mult de cinci luni și pierderi uriașe, Hannibal a ajuns în Italia cu aproximativ 20.000 de infanteriști, 6.000 de cavaleri și 37 de elefanți. În Italia, a purtat trei mari bătălii împotriva romanilor, câștigând faima de strateg desăvârșit și menținând controlul asupra unor regiuni timp de 15 ani.
„Nicicând n-a fost pe lume un om mai bine înzestrat cu însuşiri atât de felurite… În luptă pornea cel dintâi şi ieşea din încăierare cel din urmă. Mulți l-au văzut odihnindu-se pe pământul gol, acoperit numai cu o mantie soldățească, în mijlocul străjerilor la posturile de veghe”, îl caracteriza istoricul roman Titus Liviu.
Hannibal a fost înfrânt și s-a retras în exil, alegând să-și încheie viața prin otrăvire în anul 183 î.Hr., pentru a evita capturarea de către romani.
1833: Imnul național al Imperiului Rus, interpretat pentru prima dată
Pe 18 decembrie 1833, a fost interpretat pentru prima dată imnul „Doamne, apără-l pe țar”, care a devenit simbolul Imperiului Rus până la Revoluțiile din 1917.
Textul, scris de poetul Vasili Andreevici Jukovski, exprima loialitatea față de monarh și unitatea statului în fața provocărilor politice și militare ale vremii. Acesta a fost folosit în diverse ceremonii oficiale și evenimente naționale, devenind un element definitoriu al culturii politice rusești.
1863: S-a născut arhiducele Franz Ferdinand al Austriei
Franz Ferdinand a fost moștenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar și figura centrală a evenimentelor care au declanșat Primul Război Mondial.
Născut la 18 decembrie 1863, Franz Ferdinand a urmat o educație militară și diplomatică riguroasă, pregătindu-se pentru conducerea unui imperiu plin de tensiuni etnice și politice.
Asasinarea sa, la Sarajevo, pe 28 iunie 1914, de Gavrilo Princip, membru al organizației naționaliste Mâna Neagră, a fost scânteia care a declanșat Primul Război Mondial.
Gavrilo Princip, minor conform legilor vremii, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare și a murit în 1918, înainte de finalizarea conflictului.
1878: S-a născut dictatorul rus Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin s-a născut în orașul Gori, Georgia, și a devenit liderul Uniunii Sovietice, conducând cu o mână de fier timp de decenii.
Sub regimul său, milioane de oameni au fost supuși represiunii politice, deportărilor și foametei provocate de colectivizare.
Stalin a murit la 5 martie 1953, după ce a fost lăsat fără îngrijiri medicale timp de 14 ore, iar circumstanțele morții sale au subliniat caracterul autoritar și izolarea liderului sovietic.
1878: Întemeierea statului Qatar
Pe 18 decembrie 1878, prințul Jassim bin Mohammed Al Thani a reușit să unească triburile din peninsula Qatar, stabilind primele structuri de stat moderne.
Această unificare a fost posibilă prin negocieri și lupte împotriva influențelor externe, inclusiv britanice, și a pus bazele unei entități statale stabile care există și astăzi.
1918: Unirea Bucovinei cu România
La 18 decembrie 1918, regele Ferdinand I și ministrul de externe Ion I.C. Brătianu au semnat Decretul-Lege nr. 3744, consfințind unirea Bucovinei cu România. Documentul făcea trimitere la decizia unanimă a Congresului General al Bucovinei de la Cernăuți și stipula: „Bucovina, în cuprinsul granițelor sale istorice, este și rămâne deapururea unită cu Regatul României”.
Această unire a fost un pas major în consolidarea României Mari, după finalul Primului Război Mondial și destrămarea Imperiului Austro-Ungar.
1925: S-a născut compozitorul Vasile Veselovski
Vasile Veselovski a fost un compozitor de muzică ușoară remarcabil, autor al unor șlagăre precum „Strada Speranței”, „Fluierând pe stradă” și „Merit eu”.
A colaborat strâns cu Mihai Maximilian și alți textieri, realizând peste 200 de cântece și peste 50 de spectacole de revistă. A lucrat cu peste 130 de soliști, printre care Doina Badea, Corina Chiriac și Aurelian Andreescu, influențând profund muzica ușoară românească și cultura populară a secolului XX.
1946: S-a născut regizorul Steven Spielberg
Steven Spielberg, născut pe 18 decembrie 1946, este unul dintre cei mai cunoscuți regizori și producători de film ai lumii. Filmele sale, precum „E.T. Extraterestrul”, „Jurassic Park” și „Fălci”, au redefinit cinematografia modernă, combinând succesul comercial cu recunoașterea critică.
Spielberg a câștigat trei premii Oscar și este considerat un pionier în domeniul efectelor speciale și al poveștilor cinematografice captivante.
1963: S-a născut actorul american Brad Pitt
Actorul și producătorul american Brad Pitt a devenit unul dintre cei mai influenți și apreciați actori de la Hollywood.
Născut pe 18 decembrie 1963, Brad Pitt a câștigat numeroase premii, inclusiv două Oscaruri, și este recunoscut pentru roluri din filmele „Interviu cu un vampir”, „Seven” și „A fost odată la… Hollywood”.
Pe lângă cariera sa cinematografică, este activ în numeroase proiecte de caritate.
1989: Ultima vizită a lui Nicolae Ceaușescu în străinătate
Era 18 decembrie 1989 când Nicolae Ceaușescu a decolat spre Teheran, însoțit de o suită impresionantă de oficiali și ofițeri de securitate, pentru a participa la o „vizită de prietenie” la invitația președintelui iranian Ali Akbar Hashemi Rafsanjani.
Pentru Iran, totul părea o deplasare protocolară, însă, în realitate, situaţia din România era una explozivă. La Timișoara, mii de oameni ieşiseră deja în stradă protestând împotriva regimului comunist, pe 17 decembrie armata primind ordin să tragă în manifestaţi, astfel că ziua se încheiase cu 66 de morți, aproape 200 de răniți.
Cu toate acestea, Nicolae Ceauşescu a plecat spre Teheran.
Potrivit documentelor din arhiva vremii (ziarul „Scânteia”) dictatorul a fost însoțit de secretarul său personal Hârjeu, fostul ministru de externe Stoian, consilierul pentru presă Mitea, aghiotanții Bălaşa și Tălpeanu, precum și de generalii Neagoe și Rus.
În avion, securitatea a fost asigurată de cpt. Rus, mr. Apostol, lt.-col. Simionescu, cpt. Tudor și cpt. Tănase, în timp ce în capitala Iranului col. Bucuci și cpt. Ivan pregăteau terenul pentru vizita oficială.
Totul era parte a operațiunii codificate „Orient-89”, care implica 37 de generali și colonei din Direcțiile și unitățile speciale ale DSS și MI.
Pe tot parcursul șederii în Iran, Nicolae Ceaușescu a rămas „conectat” la situația internă printr-o stație telefonică adusă special din România, primind rapoarte despre evoluția protestelor și planurile de intervenție.
Deși revolta de la Timișoara escalada, dictatorul părea aparent calm, convins că autoritățile de acasă, în special Elena Ceaușescu și membrii CPEx-ului, puteau menține situaţia sub control, cu ajutorul Securităţii şi al forţelor de ordine.
Potrivit aceloraşi surse, scopul vizitei lui Nicolae Ceaușescu în Iran era analizarea unor perspectivele economice și politice ale colaborării bilaterale. Documentele Securității arată că dictatorul spera să relanseze vechi proiecte de petrol pentru PetroMidia, Canalul Dunăre-Marea Neagră și chiar înființarea unei bănci româno-iraniene.
Obiectivele și ipoteza unui „Plan B”
Arhivele relevă că vizita nu era doar protocolară, pentru că planul „Orient-89” includea, pe lângă întârirea relaţiilor cu Iranul, şi măsuri de monitorizare a ziariștilor, studenților, doctoranzilor și turiștilor străini.
Au existat, de asemenea, speculații privind intențiile secrete ale lui Ceaușescu, care ar fi putut folosi Iranul ca un eventual „Plan B” în cazul în care situația din România ar fi scăpat de sub control, însă anchetele ulterioare și documentele din Arhiva fostei Securităţi nu au putut confirma aceste presupuneri.
Pe 20 decembrie, Nicolae Ceaușescu s-a întors în România din ultima sa vizită în străinătate şi a descoperit o realitate pe care nu şi-o putuse închipui niciodată: revolta din Timişoara cuprinsese întreaga ţară, ceea ce a dus la căderea regimului său dictatorial.
1993: A murit actorul Gheorghe Cozorici
Gheorghe Cozorici, născut în 1933 la Arbore, județul Suceava, a fost un actor emblematic al teatrului și cinematografiei românești.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică și a avut roluri memorabile pe scena Teatrului Național din Craiova și în filme precum „Pădurea spânzuraților” și „Aurel Vlaicu”. Cariera sa a îmbogățit cultura română, fiind apreciat pentru vocea sa gravă și prezența scenică impunătoare.
2010: A murit actrița Rodica Tapalagă
Rodica Tapalagă, sora actorului Ștefan Tapalagă, a fost actriță a Teatrului Național din Craiova și a Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”.
Născută în 1939, a debutat pe marele ecran în 1958 și a avut o carieră bogată în teatru, fiind apreciată pentru talentul și profesionalismul său.
A fost căsătorită cu scenograful Ion Popescu-Udriște.
Se încarcă comentariile...
