Video Pachetul 2 de reformă fiscală: taxe noi pentru multinaționale, cont bancar obligatoriu și eliminarea firmelor fantomă

Ministerul Finanțelor a prezentat azi „Pachetul 2” al reformei fiscale, care vizează reducerea birocrației, eliminarea firmelor inactive și creșterea capitalului social minim. 

UPDATE „Pachetul I ne-a ajutat să ne reconfirmăm rating-ul”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța primului pachet de măsuri adoptat de coaliția de guvernare. „Coaliția de guvernare a adoptat Pachetul I, ne-a ajutat să ne reconfirmăm rating-ul, lucru foarte important. Din toate celelalte analize, provocarea e să adoptăm o consistență. Avem nevoie de Pachetul II și de celelalte măsuri. Din discuțiile cu liderii coaliției vom ajunge la un consens. Vom discuta cu PSD-ul, vom purta discuții”, a declarat ministrul. 

UPDATE „Este o nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro din PNNR”

Întrebat despre excluderea metroului din Cluj din Planul Național de Redresare și Reziliență, Nazare a criticat pierderea fondurilor. „Este o nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro din PNNR. Nu s-a întâmplat niciodată. Pentru aceste proiecte trebuie să facem un grup de lucru și trebuie să vedem are sunt cele optime per proiect, calendarul de lucrări, modalitățile de lucrări. Nu aș putea să răspund pentru un proiect sau altul. Ar trebuie să ne fixăm pentru proiectele pe care le aveam în PNNR astăzi. Azi suntem în zona de implementare. Această sarcină a Ministerului Fondurilor”, a spus ministrul.

Nazare a afirmat că proiecțiile bugetare inițiale au fost nerealiste. „Este clar că nivelul deficitului așa cum este el trecut de 7,1 nu va fi nicidecum atins. Ipoteza pe care a fost construit acest buget nu au fost nicidecum realistă. După finalizarea analizei și după discuțiile cu CE o să vă spun înaintea rectificării ținta la care ne vom raporta. Nu începe cu 7”, a precizat acesta.

UPDATE Retragerea eșalonată din Pilonul II, în dezbatere publică

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că proiectul de lege privind retragerea eșalonată a banilor din Pilonul II de pensii private trebuie discutat pe larg. „Avem nevoie de o dezbatere largă pe acest proiect de lege. Am cerut ca aceste procente să fie foarte atent studiate. Aceste lucruri se vor lămuri prin propuneri și dezbateri. Împreună cu toți colegii vom ajunge la o formulă de compromis. Trebuie să fim foarte atenți cum intervenim și s-o facem justificat”, a precizat ministrul.

Întrebat despre condițiile PSD pentru continuarea investițiilor pe programul „Anghel Saligny”, Nazare a spus: „În momentul când vom finalizat discuțiile pe rectificare și vom avea o evaluare a cheltuielilor și sumelor rămase care sunt în buget și care nu sunt în buget, vom putea spune care este marja pentru investiții”.  

UPDATE Autostrada Moldovei, finanțată prin componenta nerambursabilă a PNRR

Nazare a anunțat că Autostrada Moldovei a fost inclusă în componenta nerambursabilă a PNRR. „Facem toate eforturile posibile pentru a continua aceste proiecte. Am reușit cu eforturi deosebite introducerea Autostrăzii Moldovei în componenta nerambursabilă a PNNR-ului, prin această mișcare garantăm finalizarea acestei autostrăzi în timp util”, a spus ministrul, subliniind că rectificarea bugetară nu va fi „ușor de făcut”.

UPDATE „Coaliția trebuie să revină la masa discuțiilor”

Referindu-se la măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, ministrul a transmis că este nevoie de o decizie politică. „Coaliția trebuie să revină la masa discuțiilor. Sunt ministere care au făcut propuneri, dar avem nevoie de decizia coaliție pentru a înainta acest pachet pentru a transmite la Bruxelles că suntem consistenți în privința măsurilor deja asumate”.

UPDATE „Nu mai putem lansa proceduri de licitații dacă nu avem bani”

În privința sectorului HoReCa, Nazare a precizat: „Vom face această analiză pe veniturile obținute de sectorul HoReCa, vom prezenta Comisiei Europene și apoi vom lua decizii”. Acesta a subliniat și limitările actuale: „ANAF-ul face foarte multe tipuri de verificări. Nu mai putem lansa proceduri de licitații dacă nu avem bani”.

Despre creșterea capitalului social minim, Nazare a explicat: „Este vorba de norme tranzitorii, de doi ani de zile. Măsura intră în vigoare de 1 ianuarie. 8.000 de lei provine din actualizarea cu inflația din anii ’90. Firmele nou înființate vor trebui să aibă noul capital stabilit de lege”.

UPDATE „Nu putem avea un procedeu atât de ușor în privința înființări companiilor și atât de greu în privința desființării lor”

Alexandru Nazare a vorbit și despre contribuabilii inactivi

„Contribuabilii inactivi datorează bugetului de stat 3,5 miliarde de lei. Îngreunează foarte mult activitatea fiscală.

Nu mai poți să stai 15-20 de ani în inactivitate. Companiile for avea termene clare pentru a se declara inactive, ori vor intra într-o procedură de radiere.

Nu putem avea un procedeu atât de ușor în privința înființări companiilor și atât de greu în privința desființării lor”

UPDATE „Propunem actualizarea curata inflației a capitalului social, dar capitalul social inițial, cel de 200 de lei”

O altă chestiune foarte importantă se referă la capital social, a spus ministrul.

„Din 2020 încoace, capitalul social nu mai este 200 de lei. Capitalul social este 1 leu. Practic, în zona acestor companii cu capital social un leu statul are foarte puține resurse, posibilități de a recupera în momentul în care aceste companii ajung în inactivitate, în insolvență, în dizolvare, în diverse faze.

Propunem actualizarea curata inflației a capitalului social, dar capitalul social inițial, cel de 200 de lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până acum.

Deci, practic, propunem stabilirea unui capital social minim de 8000 de lei în cazul societăților de tip SRL. Bineînțeles, această chestiune va fi reglată nu imediat, vor fi norme tranzitorii. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiți pentru companie, deci nu sunt blocați în capital social, dar în același timp și statul, în momentul în care aceste companii ajung în insolvență, poate să și recupereze”.

UPDATE „Nu se mai pot cesiona acțiuni acolo unde există datorii” 

„Vom sancționa penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii, tocmai pentru a scăpa de datorie.

Nu se mai pot cesiona acțiuni acolo unde există datorii. Împreună cu UNRC și Ministerul Justiției am gândit un mecanism în care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă, acolo unde nu sunt datorii, nu-i nicio problemă, dar acolo unde există datorii, trebuie să prezinte dovezi, fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asiguratorii în privința acelor datorii, tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma să intre în activitate și după care noi să nu mai putem, statul să nu mai poată recupera nimic.

Instituim obligația ca persoanele juridice să dețină un cont bancar. Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă și, bineînțeles, nici card Și am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1.7 miliarde de lei. Ponderea companiilor care nu au relații cu nici o bancă și nu fac niciun fel de rulaj prin bani este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar.

Pe această cale instituim obligația prin care persoanele juridice să dețină un cont în banc. De asemenea, instituim obligația pentru bănci să deschidă cel puțin un cont pentru acele companii. Ca să avem vizibilitate și să avem o trasabilitate a plăților. Persoanele fizice, bineînțeles, sunt libere să folosească și cash și card. Nu există vreo obligație aici.

Dar dacă vorbim de persoane juridice și dacă vorbim de un cuantum atât de mare de companii care nu fac niciun fel de rulaj și nu avem niciun fel de vizibilitate asupra lor, acesta este un fapt extrem de îngrijorător pe care îl reglăm în acest fel”.

UPDATE „Vom regândi sistemul de eșalonări”

„Vom regândi sistemul de eșalonări astfel încât să permitem contribuabililor corecți care chiar au nevoie de o eșalonare, să o facă, să-i ajutăm, dar în același timp prevenind abuzurile și prevenind abuzul de aceste facilități acordate, care, din nefericire, se vede atunci când ne uităm la arieratele pe care le au aceste companii și la numărul de debitori, care sunt foarte mulți.

Spre exemplu, la eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperate. Pentru celelalte tipuri de eșalonări, că e vorba de o companie care are mai puțin de 12 luni, nu aveam niciun fel de măsură asiguratorie. O companie nouă vine direct în eșalonare. Aceste companii vor trebui să prezinte garanții. Și am introdus un contract de fideiusiune pentru aceste companii și nu doar pentru acestea, ci și pentru celelalte tipuri de eșalonări, astfel încât să avem garanții suficiente că vom recupera banii. De asemenea, termenele pe care le aveau aceste companii până acum pe diverse tipuri de eșalonări, inclusiv la restructurare, se reduc.

Vă dau un exemplu: de la 180 la 60 de zile. Pentru că ei, practic, odată ce-și luau eșalonarea, își eșalonau și datoriile curente. Și din cascadă în cascadă, din eșalonare în eșalonare, am ajuns în anumite cazuri, inclusiv cazul pe care l-am anunțat eu, am ajuns la sute de milioane datorii, companii care intră în concordat sau în insolvență, după caz, după care statul trebuie să consume resurse, de toate felurile, să recupereze acei bani”.

UPDATE „Schimbăm filozofie modului în care se fac eșalonările”

„Propunem teste de integritate pentru angajații ANAF. Introducem bodycam-uri.

Schimbăm filozofie modului în care se fac eșalonările. Eșalonarea simplificată s-a adoptat în pandemie și a fost permanentizată. A fost un fel de credit cu buletinul. Avem companii care au plecat de la o datorie mică de sute de mii de lei și au ajuns la zeci de milioane”.

Este una de echilibrare, de echitate și de încurajarea conformării fiscale. Reglăm în primul rând relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF. Această relație a fost tensionată, iar rezultatul acestei tensiuni de-a lungul anilor s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare. Introducem un text prin care, în privința activităților specifice, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe.

Ministerul de Finanțe are responsabilitatea și în privința construirii bugetului, și în privința colectării, iar în privința activităților pe care ministerul le are trebuie să poată coordona acolo, pe domeniul său de specialitate ANAF. Nu vom face acest lucru pentru activitatea de control. Activitatea de control rămâne în gestiunea ANAF, dar în toate celelalte activități de coordonare o vom face. De ce? Pentru că până acum această activitate era reglată doar dintr-un singur cuvânt, că ANAF este subordonat Ministerului de Finanțe, dar în fapt, în spatele acestui cuvânt, nu era absolut nimic.

Testele de integritate pentru ANAF

Nu exista niciun fel de coordonare și trebuie să avem responsabilități și trebuie să avem coordonare dacă vrem să avem rezultat. Cum am mai spus, reiau ideile legate de testele de integritate pentru ANAF, pentru Autoritatea Vamală Română și pentru ONGN. Avem nevoie să instituim această măsură tocmai pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte sau suspectate de diverse activități frauduloase în oricare din aceste instituții, mai ales în zona de control. Să putem face teste de integritate, iar acei funcționari care sunt suspecți să poată trece prin aceste filtre.

Cred că e o chestiune sănătoasă, nu o face doar România, o face și Italia, o fac și alte țări, tocmai pentru a cultiva integritatea în aceste zone. Introducem, de asemenea, bodycam-uri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a VMI și pentru zona de control din ONGN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparență a modului în care activitatea de control, fiică e vorba de ANAF sau antifraudă, sau vama, se întâmplă. Avem nevoie de transparență în aceste controale. Deci, practic, aceste lucruri nu erau legiferate, ele vor intra în pachetul 2, tocmai pentru a ne crea baza de a achiziționa aceste lucruri și a le pune în valoare”.

UPDATE „Taxă pe fluxuri extracomunitare de colete”

„O a doua măsură se referă la o taxă pe fluxuri extracomunitare de colete, cele de sub 150 de euro. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi, 3-4 mii de colete pe zi, la 225 de mii de colete pe zi astăzi. Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40 de mii de antreprenori români, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zona extracomunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitare. Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată”.

„Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici. Ca atare propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zona extracomunitară în România și cele care vin prin alte hub-uri în România.

Evident că odată instituită taxa, cei care vor să stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România, nu vor mai trebui să plătească acești bani. Evident pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să stabilească hub-uri logistice în România. O să trec acum la măsurile care privesc activitatea ANAF”.

UPDATE „Trebuie să încurajăm și alte multinaționale să vină în România”

„Este clar că această taxă nu și-a atins efectele și nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaționalelor care era cu adevărat sensibilă, ci a targetat practic toată activitatea lor economică. Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor. Multinaționalele trebuie să investească în România, trebuie să avem, să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plus-valoare, dar când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozite profit de România.

Iar acesta este mesajul pe care vreau să-l transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem astăzi, o nouă abordare, o nouă paradigmă în privința tratării multinaționalelor”, a mai spus Alexandru Nazare.

UPDATE „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afacere a unei multinaționale”

„În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate. Și vorbim aici de management, de cheltuieli de administrare, vorbim de proprietate intelectuală, vorbim de dobânzi intra grup și vorbim de consultanți. Aceste cheltuieli apar în momentul de față în evidențele pe care aceste companiile raportează și vrem ca de acum încolo să ne raportăm în special la aceste cheltuieli care sunt susceptibile sau să spun pricinoase ale multinaționalelor, prin care în mod tradițional se transferă profit. De ce facem acest lucru?”

„Pentru că vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afacere a unei multinaționale care în fapt îi oprește, previne creșterea economică, previne investițiile acelei companii la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala respectivă își exportă profit. Pe aceste patru categorii pe care le-am identificat deja avem un volum de calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei în relația cu afiliații.

(...) Permitem niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%, tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%, ca atare ne așteptăm la un efect și în creșterea impulsului pe profit și ne așteptăm la o evidență mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor”.

„Acest impozit este, practic, va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024 și credem noi că va targeta mult mai bine această zona de export de profit. Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliați pe care o propunem astăzi să înlocuiască impozitul pe cifră de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască?

Pentru că vrem investiții, pentru că avem o creștere economică în decelerare, pentru că avem investiții străine care scad la primele cinci luni ale anului cu 30% și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi care ne indică acest lucru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru ca atare. O dată cu eliminarea IMCA ne așteptăm de la companii, bineînțeles, să aibă o altă atitudine față de investiții în România. Această taxă a fost în formula actuală, încă de la momentul în care a fost ea introdusă în Parlament.

A fost și atunci un amendament care să înlocuiască IMCA targetat, așa cum propunem astăzi, nu a fost adoptat”. 

UPDATE „Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”

Nazare a vorbit despre măsuri „care sunt foarte importante în zona de investiții”.

„Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință. Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii”.

„O să încep prin a enumera măsurile care, din punctul meu de vedere, sunt foarte importante ca și impact economic, în special în zona de investiții. Principala chestiune pe care vreau să o subliniez aici este că vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. Despre companiile multinaționale s-a vorbit foarte mult și s-a făcut destul de puțin în foarte mulți ani de zile. Și pot să vă spun din experiența acestor săptămâni, luni, de zile de când am preluat mandatul că nu am găsit foarte multe urme de acțiune în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor”.

„Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor care sunt transferate către afiliații. Deci începem un exercițiu complet nou care în paralel va însemna și o întărire a direcției de prețuri de transfer din ANAF, care a fost în ultimii patru ani văduvită de foarte multe resurse, fie că sunt umane, fie că sunt materiale. Efortul este mai amplu. De unde am plecat? Am plecat de la niște evidențe cuantificabile”.

UPDATE Ședința lui Ilie Bolojan cu șefii instituțiilor de stat s-a încheiat

Ilie Bolojan a avut miercuri discuții cu reprezentanţii instituţiilor din subordinea Guvernului.

Au fost abordate măsuri privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice şi reducerea cheltuielilor de personal, potrivit Agerpres.

După ora 13, la Palatul Victoria este în desfășurare o conferință de presă susținută de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe tema măsurilor de reformă fiscală.

Conferința va fi transmisă LIVE pe conturile de Facebook și Youtube ale Guvernului și pe canalul unic de distribuție al Palatului Victoria.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezintă măsurile din „Pachetul 2”

 Știrea inițială

Surse avizate au precizat că, printre principalele măsuri s-ar afla:

- Eliminarea impozitului de 0,5% din cifra de afaceri pentru companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro – taxă care a adus la buget aproximativ 1,5 miliarde de lei anual. În locul acesteia, va fi introdus un mecanism prin care să plătească o taxă doar firmele care își externalizează profiturile, indiferent de dimensiune, Ministerul Finanțelor estimând același impact bugetar.

- Obligativitatea deschiderii unui cont bancar pentru toate SRL-urile, începând cu 1 ianuarie. În prezent, circa 700.000 din cele 1,6 milioane de firme active nu dețin un cont bancar.

- Măsuri pentru eficientizarea activității ANAF, menite să îmbunătățească colectarea și verificările fiscale.

- Modificarea Legii insolvenței, aflată în prezent în analiză la Ministerul Justiției, înainte de a fi prezentată oficial.

- Dizolvarea mai rapidă a firmelor inactive, în termen de 2-3 ani.