Oficial Inspecţia Muncii: Munca la negru afectează atât salariatul, cât şi economia. Cum a apărut fenomenul de muncă la gri şi ce măsuri se iau pentru a fi combătut

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Facebook Inspecţia Muncii
Foto: Facebook Inspecţia Muncii

Inspectorii de muncă au efectuat, în primele nouă luni ale anului, 50.060 de controale care au vizat identificarea şi combaterea muncii nedeclarate, în urma cărora au fost aplicate amenzi în valoare de 70,5 milioane de lei, transmite Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspecţia Muncii.

Potrivit acestuia, din 4.937 de persoane identificate ca prestând muncă nedeclarată, 3.357 nu deţineau contract individual de muncă în formă scrisă, 1.021 nu aveau contract individual de muncă transmis în Revisal, 160 prestau activitate având contractul de muncă suspendat, iar 399 prestau activitate în afara programului de lucru din contractul de muncă cu timp partial.

„Consecinţele muncii nedeclarate şi subdeclarate se reflectă negativ atât asupra salariatului, în privinţa drepturilor aferente contribuţiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale, cu consecinţe directe asupra acumulării vechimii în muncă şi a cuantumului pensiei acestuia, cât şi în economie, prin distorsionarea mediului concurenţial.", a declarat Nicolae Bratu.

Conform oficialului, angajatorii care utilizează munca nedeclarată sau subdeclarată au astfel mai puţine obligaţii financiare, aflându-se, prin urmare, în concurenţă neloială cu acei angajatori care folosesc toate tipurile de resurse şi depun eforturi reale pentru respectarea obligaţiilor legale ce le revin.

Bratu mai afirmă că, definirea muncii nedeclarate, concept consacrat sub sintagma „muncă la negru", prin extinderea definiţiei la situaţiile multiple care corespund acestei încadrări, precum şi creşterea semnificativă a valorii amenzii, au condus la o diminuare a fenomenului muncii nedeclarate, însă au generat un alt fenomen, la fel de negativ, cunoscut ca „muncă la gri".

Potrivit oficialului, acest concept a fost definit ca „muncă subdeclarată" care tinde să capete noi forme de manifestare şi să se extindă în tot mai multe sectoare de activitate economică.

„Această practică constă nu doar în disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract de muncă cu timp parţial, ci şi în acordarea, de către angajator, a unui salariu mai mare decât cel evidenţiat în documentele financiar-contabile, aşa numitul salariu în mână, suma fiscalizată fiind mai mică decât cea primită efectiv de către salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscală, ci şi afectarea salariatului în ceea ce priveşte drepturile aferente contribuţiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale, cu consecinţe directe asupra acumulării vechimii în muncă şi a cuantumului pensiei acestuia", precizează sursa citată.

În acest context, s-a impus reglementarea sub aspect legislativ a conceptului de „muncă la gri" în sensul definirii acesteia ca noţiune juridică de "muncă subdeclarată" şi, totodată, sancţionarea practicării acestui fenomen în scopul de a-l descuraja.

 „În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităţilor fiscale".

Măsuri pentru a combate acest fenomen 

„La Inspecţia Muncii suntem conştienţi de responsabilitatea socială care ne revine în calitate de autoritate de control care promovează relaţii de muncă corecte şi echitabile pentru toţi factorii implicaţi în piaţa muncii şi combatem acest fenomen al muncii nedeclarate şi subdeclarate prin toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziţie. 

Suntem în plină campanie naţională în vederea reducerii incidenţei muncii nedeclarate şi subdeclarate la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniile de activitate: construcţii, fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase, protecţie şi pază depozite, service/spălătorii, comerţ şi lanţuri de aprovizionare, notariate, birouri de avocatură şi birouri de arhitectură, care se va desfăşura până în data de 17 decembrie 2021.”, anunţă reprezentanţii Inspecţiei Muncii.

Conform acestora, în acest scop, începând cu 30 august 2021, inspectoratele teritoriale de muncă au transmis angajatorilor care prestează activitate în domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate, un număr de 34.181 de scrisori de informare a acestora cu privire la faptul că, în viitorul apropiat, pot fi vizaţi pentru efectuarea unui control, precum şi cu privire la principalele reglementări în domeniul relaţiilor de muncă pe care trebuie să le respecte", a adăugat inspectorul general de stat.

Totodată, pe fondul existenţei unei situaţii socio-economice dificile generată de pandemie, ce s-a resimţit profund atât de angajatori, dar şi de salariaţi, mecanismul juridic reglementat în prezent în Codul Muncii referitor la plata cu întârziere a drepturilor salariale este unul complex şi anevoios, ce implică promovarea unor procese în justiţie, astfel că s-a impus crearea unei reglementări de natură a asigura protecţia socială a salariaţilor.

În acest sens, a fost susţinută propunerea care a fost adoptată privind sancţionarea depăşirii, cu mai mult de o lună, a termenului stabilit în contractul individual de muncă pentru plata salariului.

De asemenea, s-a propus şi extinderea termenului de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite, de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a flexibiliza raporturile de muncă prin crearea posibilităţii compensării muncii suplimentare cu timp liber corespunzător într-o perioadă mai mare de timp.

Astfel, a fost adoptată prevederea ca termenul de compensare a muncii suplimentare prin zile libere plătite să fie extins de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a evita blocarea desfăşurării raporturilor de muncă ale agenţilor economici şi asigurarea desfăşurării activităţii acestora în bune condiţii.

„Vom propune şi vom susţine modificări ale legislaţiei muncii ori de câte ori vom constata că realitatea raporturilor de muncă din societate impune acest lucru", a mai transmis şeful Inspecţiei Muncii. 

Guvernul a aprobat luni o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, prin care a fost definită munca subdeclarată, fiind introduse contravenţii pentru folosirea muncii subdeclarate, dar şi pentru depăşirea termenului stabilit în contract pentru plata salariului.

Citeşte şi: Întârzierea plăţii salariului, amendată cu până la 10.000 lei pentru fiecare angajat

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite