O afacere de succes merge mână-n mână cu dezvoltarea societăţii

Alessio Menegazzo, Director Sustenabilitate şi Afaceri Instituţionale Enel România, dezvăluie strategia celui mare investitor privat din sectorul energetic

Reprezentaţi o companie multinaţională, care deţine un rol important pe piaţa de energie din România. Cum vă afectează recentele discuţii publice despre multinaţionale, inclusiv criticile aduse în spaţiul public? 

Nu poate fi contestat faptul că problemele pe care şi le pune societatea sunt de actualitate în toate ţările: cum să asigurăm prosperitatea oamenilor, distribuţia echitabilă a resurselor, cum prevenim schimbările climatice şi poluarea, cum rezolvăm problema sărăciei energetice, problema incluziunii sociale, cum asigurăm servicii sociale de calitate pentru toţi.

Dacă suntem de acord că acestea sunt scopuri comune, atunci este necesar să înţelegem că guvernul sau societatea civilă pot conduce schimbarea socială durabilă doar în colaborare cu sectorul corporativ. Companiile au un rol în acesta paradigmă şi trebuie să fie pregătite să şi-l asume.

Cred că modelul creării de valoare în comun CSV – Creating Shared Value, care porneşte de la premisa că o afacere se poate dezvolta pe termen lung doar dacă duce la dezvoltarea societăţii, poate fi o soluţie în această direcţie. Practic, crearea de valoare în comun înseamnă dezvoltarea afacerii în acelaşi timp cu a societăţii.

Cum România se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi comunitatea globală, este nevoie de implicarea tuturor - autorităţi, societatea civilă şi companii - pentru a asigura bunăstarea oamenilor pe termen lung şi pentru a proteja mediul

Este Creating Shared Value (CSV – A crea valoare în comun) doar un concept răspândit? Unde se aplica?

Din punctul meu de vedere este ceea ce o companie trebuie să facă dacă vrea să aibă succes nu doar astăzi ci şi mâine, prin ”mâine” înţeleg orizontul de timp peste 20-30 sau 50 de ani.

Problemele reale ale unei societăţi nu se pot rezvolva prin mici artificii de moment, prin proiecte simpatice ci necesită o abordare pe termen lung, iar companiile care doresc să îşi asigure un mediu propice pe termen lung nu pot ignora această abordare. Din ce în ce mai multe companii înţeleg că modelul de shared value este într-adevăr viabil,  acest concept fiind deja destul de răspândit chiar şi în lumea financiară. CEO-ul unuia dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, Blackrock, a făcut din abordarea pe termen lung, sustenabilitate şi shared value, piloni ale strategiei de investiţii. Acest lucru trebuie să ne pună pe gânduri.

Prin această strategie, ne propunem să identificăm oportunităţi de afaceri din abordarea unor probleme sociale. În colaborare cu ONG-urile, instituţiile publice şi alte părţi interesate, companiile au puterea de crea o schimbare reală în ceea ce priveşte problemele reale ale lumii de astăzi.

In România există multe aspecte la care se poate lucra printr-o astfel de abordare. Tema sărăciei energetice este legată de alte subiecte, precum locuirea, adopţia inovării pentru reducerea decalajului între urban şi rural, şi altele.

Cum se aplică acest concept de a Crea Valoare în Comun în sectorul energetic? Ce proiecte de acest gen aţi dezvoltat în România?

La nivel global, Enel şi-a luat angajamente ferme cu privire la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Naţiunilor Unite (SDG), printre care şi accesul la energie.

În România, Enel a iniţiat mai multe proiecte în parteneriat cu ONG-uri (în zone defavorizate din cartierul Ferentari din Bucureşti dar şi în Valea Jiului) prin care compania încearcă să se adapteze la particularităţile consumatorilor vulnerabili, afectaţi de sărăcia energetică.  

Planul nostru este să adunăm concluziile acestor proiecte şi studii şi, pe baza lor, să modificăm procesele noastre interne şi să facem recomandări legislative şi de reglementare pentru susţinerea consumatorilor vulnerabili şi reducerea sărăciei energetice în România. Din perspectivă de business, acest lucru ne va permite, pe termen lung, să, să extindem portofoliul clienţi, ajutându-I pe cei din aceste zone să încheie încheie contracte de furnizare de energie electrică. Iar evident, pentru comunităţile respective, acest lucru înseamnă acces la energie, un prim pas pentru condiţii de trai corespunzătoare.

Un alt aspect important către care ne-am orientat este educaţia, ţinând cont de criza puternică de pe piaţa forţei de muncă. În cazul domeniului nostru, există un deficit de electricieni, în special de personal tânăr. Astfel a luat naştere proiectul “Clasa duală - Viitor electrician” pe care îl desfăşurăm în parteneriat cu Colegiul Tehnic Energetic din Bucureşti, care ne permite să pregătim o nouă generaţie de electricieni în acord cu schimbările care au loc în piaţa de energie, dar şi în societate.

Ne concentrăm aşadar, pe iniţiative menite să dezvolte comunităţile în care ne desfăşurăm activitatea, iar din acest lucru, şi compania va avea de câştigat.

În ce măsură este posibil ca o companie să concilieze profitul şi crearea de valoare socială sau de mediu? Nu este o contradicţie în termeni?

După cum spuneam, este vorba de o strategie afaceri, cu rezultate pozitive atât asupra veniturilor companiei cât şi a valorii acesteia.

Spre exemplu, facilitarea accesului la energie sau măsurile de combatere a săraciei energetice se traduc prin extinderea portofoliului de clienţi şi prin reducerea problemelor puse de conectările neautorizate, în zonele în care oamenii nu au altă opţiune.

Iar succesul unei astfel de strategii este recunoscut de investitori, ceea ce înseamnă creşterea valorii companiei. Enel a fost inclus în topul Forbes al companiilor care schimbă lumea în ultimii 4 ani, precum şi în numeroşi indici de sustenabilitate (FTSE4Good, Dow Jones Sustenability Index World, Euronext Vigeo Eiris, STOXX Global ESG Leaders, Indicele Carbon Disclosure Leadership) astfel că investitorii care preferă companiile ce respectă criterii de mediu, sociale şi guvernanţă socială (ESG) deţin un pachet semnificativ al acţiunilor Grupului Enel.