Cum întărește „Doctrina Donroe” viziunea lui Xi Jinping asupra puterii în Asia
0Intervenția Statelor Unite în Venezuela sugerează o lume în care marile puteri își impun voința în propriile regiuni — un model de politică internațională pe care Beijingul îl cunoaște și îl înțelege foarte bine.
Cu doar câteva ore înainte ca forțele americane să-l captureze pe președintele venezuelean Nicolás Maduro într-o operațiune fulger la Caracas, un înalt oficial chinez se întâlnea cu liderul de la Caracas în palatul prezidențial. Gestul a fost perceput ca un semnal de sprijin pentru unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Chinei din emisfera vestică.
Rapiditatea cu care Statele Unite au acționat a transmis însă un mesaj clar către Beijing: influența Chinei în America Latină are limite, mai ales într-o regiune pe care Washingtonul o consideră parte a propriei sale sfere de influență. După decenii de investiții și împrumuturi de miliarde de dolari, China riscă acum să piardă teren în Venezuela.
Totuși, această demonstrație de forță întărește o logică geopolitică mai amplă care, în cele din urmă, ar putea favoriza chiar viziunea președintelui Xi Jinping asupra rolului Chinei în Asia: atunci când marile puteri își afirmă dominația în vecinătatea lor imediată, alții tind să se retragă, scrie The New York Times.
Administrația Trump a descris operațiunea din Venezuela ca parte a unei versiuni modernizate a Doctrinei Monroe — denumită de președinte „Doctrina Donroe”. În această viziune, lumea este împărțită în sfere de influență: Statele Unite domină emisfera vestică, China își afirmă primatul în Asia-Pacific, iar forța prevalează asupra regulilor comune.
Stephen Miller, consilier principal al președintelui Trump, a formulat explicit această doctrină într-un interviu televizat: lumea reală, a spus el, este guvernată de putere, forță și constrângere — „legile de fier” ale istoriei.
O evoluție care avantajează China
Un asemenea cadru ar putea avea avantaje strategice pentru Beijing. Ar putea reduce prezența militară americană în Asia și ar slăbi poziția Washingtonului atunci când critică acțiunile Chinei în Marea Chinei de Sud sau presiunile exercitate asupra Taiwanului.
Potrivit analistului Rush Doshi, de la Universitatea Georgetown, intervenția din Venezuela contribuie la erodarea normelor internaționale care limitează folosirea forței de către marile puteri — o evoluție care avantajează China. În plus, orice distragere a atenției americane de la Asia este, din perspectiva Beijingului, un câștig.
China a acuzat de mult timp Statele Unite că încearcă să-i limiteze ascensiunea prin desfășurarea de trupe în Japonia și Coreea de Sud, patrule navale în Strâmtoarea Taiwan și consolidarea alianțelor cu India și Australia. În contrast, Xi Jinping a prezentat China ca un pilon stabil și previzibil al regiunii.
În discursurile sale, liderul chinez a promovat ideea „valorilor asiatice”, a lanțurilor de aprovizionare regionale și a unui model de securitate asiatic, bazat pe solidaritate și cooperare. În întâlnirile diplomatice recente, Beijingul a subliniat constant preferința sa pentru dialog și consultare.
În practică însă, China nu a ezitat să folosească presiunea economică și forța militară pentru a-și intimida vecinii. În ultimele săptămâni, exercițiile militare masive din jurul Taiwanului și sancțiunile economice impuse Japoniei au demonstrat această abordare coercitivă.
Evenimentele din Venezuela nu par să influențeze direct strategia Chinei față de Taiwan, pe care Beijingul o consideră o chestiune internă. Totuși, ele evidențiază modul în care China își percepe puterea: dominantă în Asia, dar vulnerabilă la mare distanță de propriile granițe.
Semne de întrebare atât asupra capacităților diplomatice și asupra serviciilor de informații ale Chinei
America Latină rămâne o regiune importantă pentru Beijing, unde China a investit masiv în infrastructură, resurse și tehnologie. Venezuela, în special, a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai împrumuturilor chineze și un aliat politic apropiat.
Cu toate acestea, relația a devenit tot mai problematică. Corupția și gestionarea defectuoasă a economiei venezuelene au determinat China să reducă drastic sprijinul financiar în ultimii ani. Aproximativ 10 miliarde de dolari în împrumuturi rămân neplătite, iar viitorul acestor investiții este acum incert.
Pentru Beijing, momentul intervenției americane a fost cu atât mai stânjenitor cu cât a avut loc în timpul vizitei oficiale a unei delegații chineze la Caracas. Analiștii spun că acest episod ridică semne de întrebare atât asupra capacităților diplomatice, cât și asupra serviciilor de informații ale Chinei.
China a condamnat ferm acțiunea Statelor Unite, calificând-o drept o utilizare flagrantă a forței și o formă de „intimidare unilaterală” care subminează ordinea internațională.
Chiar dacă Venezuela este, în prezent, o problemă dificilă pentru Beijing, unii experți consideră că este una pe care China este dispusă să o accepte. După cum a remarcat un analist american, regimul Maduro a fost mult timp un partener incomod, dar util — atât timp cât a rămas la putere.
Se încarcă comentariile...
