Măsura care va avea un impact puternic asupra economiei României. „Cel mai enervant este argumentul în favoarea acestei măsuri”
0Guvernul Bolojan a decis peste noapte să crească dintr-o dată de nu mai puțin de 40 de ori capitalul social minim. E o lovitură uriașă sub centură dată firmelor mici și mijlocii, care reprezintă coloana vertebrala a economiei. Măsura este criticată dur de economiști.

În locul taxării inverse generalizate, ce ar lovi în firmele care s-au specializat în a frauda și a evita plata TVA, guvernul a decis să oblige companiile să crească capitalul social minim.
Printre cei care critică această măsură se numără și profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Într-o postare pe Facebook, Nechita demontează argumentele guvernului și spune că decizia va avea efecte dezastruoase.
„8.000 de lei capital social minim? 1. Este o măsură care mărește barierele la intrarea pe piață. Nu avem nevoie de așa ceva, într-un mediu care nu era destul de favorabil mediului de afaceri nici măcar înainte de potopul fiscal prin care trecem. Concurența mai mică îi dezavantajează pe consumatori și permite politicienilor să-și crească controlul asupra tuturor, firme și clienți”, scrie profesorul clujean.
Argumentul statului nu stă în picioare
Radu Nechita desființează argumentul invocat de guvernanți, anume că statul trebuie să aibă ce recupera de la firmele private, în cazul în care acestea dau faliment. Altfel spus, din start se pornește de la o premisă cinică. O idee ar fi că oricum mediul privat va fi atât de îndatorat și supus unor presiuni atât de mari prin creșterea taxelor și a impozitelor încât mare parte a firmelor vor sfârși prin a da faliment. Profesorul Nechita vine cu alte argumente.

„Cel mai enervant este argumentul în favoarea acestei măsuri: să aibă statul ce recupera în caz de faliment. Dacă ne uităm la ultimele ediții ale clasamentului Ease of Doing Business al Băncii Mondiale (una dintre cele mai bune inițiative ale acestei organizații în întreaga sa existență, dar care a fost suspendată între timp) constatăm că la noi procesul de închidere a firmelor durează mult mai mult decât în altă parte și procentul din datorii recuperat de creditori este mai redus. Problemele identificate la o simplă lectură a acelui raport nu sunt soluționate de o astfel de măsură”, punctează Radu Nechita.
Încă o lovitură sub centura mediului privat
Aceste noi piedici vor lovi din plin în inițiativa privată, ceea ce va avea efecte asupra economiei. Practic, în loc să aducă la buget banii pe care mizează Guvernul, noua măsură se va întoarce ca un bumerang împotriva unei economii și așa aflate pe marginea prăpastiei, iar cei care ar fi tentați să intre în antreprenoriat vor amâna momentul sau vor renunța definitiv la idee.
„Cei care prezintă 8.000 lei ca o cheltuială la deschiderea firmei ignoră - voit sau nu - faptul că acei bani pot fi și sunt folosiți de firmă. Dar nu toate firmele au nevoie de această sumă, cu siguranță nu neapărat exact la înființare. Deci unele firme se vor închide, altele nici măcar nu vor fi înființate. Putem reciti punctul 1”, punctează profesorul.
La final, Radu Nechita își exprimă nedumerirea de ce statul român, care se pretinde un stat liberal, adoptă cele mai restrictive măsuri și se pretează la suprareglementări ce în final ucid economia.
„În fiecare domeniu există cel puțin o țară care este mai liberală decât România și cel puțin una care este mai puțin liberală. De ce politicienii, influencerii din galerie, intelectualii mereu conectați la Putere aleg mereu să copieze țările cele mai restrictive, represive, controlate sau ciomăgite fiscal și reglementar?”, încheie profesorul clujean.
Ce este capitalul social
În România, capitalul social minim obligatoriu a fost de 200 lei începând din anii ‘90. După modificarea legii din 2020, capitalul social minim a devenit 1 leu, iar cele mai multe dintre firmele nou-înființate după 2020 au ales pragul minim (1-200 lei).
Capitalul social este suma cu care asociații sau acționarii unei firme contribuie la înființarea acesteia, sub formă de bani sau bunuri, și care este înscrisă oficial în actul constitutiv și la Registrul Comerțului.
Din punct de vedere legal este o condiție pentru înființarea firmei și o garanție minimă pentru creditori. Din punct de vedere economic reprezintă resursele de pornire ale societății. În același timp, proporțional stabilește cota de participare și drepturile fiecărui asociat în firmă.